Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Securitate

Vulnerabilitatea infrastructurii energetice din Marea Neagră în fața atacurilor cu drone

Generalul Virgil Bălăceanu avertizează asupra lipsei unui comandant unic și a întârzierilor în dotarea cu sisteme de apărare.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Vulnerabilitatea infrastructurii energetice din Marea Neagră în fața atacurilor cu drone
Foto: Adevărul

Securitatea platformei Neptun Deep în contextul atacurilor cu drone asupra navelor din Marea Neagră reprezintă o preocupare majoră pentru apărarea infrastructurii energetice românești. Generalul Virgil Bălăceanu a subliniat riscurile asociate acestor amenințări, în urma incidentelor care au vizat nave comerciale în apropierea coastelor românești și bulgărești. Deși structura masivă a platformei oferă o rezistență fizică sporită, vulnerabilitățile tehnice și organizatorice rămân puncte critice pentru statul român.

Din punct de vedere tehnic, o singură dronă aeriană cu o încărcătură de 30-50 kg nu poate distruge o platformă de 16.500 de tone, însă poate cauza daune morale și pune în pericol siguranța personalului. Generalul Virgil Bălăceanu explică faptul că platforma este construită să reziste la condiții meteo extreme și accidente, fiind o masă solidă de piloni. Totuși, o amenințare reală ar putea proveni de la zeci de drone maritime, capabile să transporte între sute și 1.000 de kg de explozibil, vizând puncte vitale ale exploatării automate.

O problemă fundamentală de securitate este fragmentarea responsabilităților în cazul unei crize militare. În prezent, coordonarea este împărțită între beneficiari privați, precum OMV și Romgaz, Autoritatea Navală Română, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Generalul Virgil Bălăceanu susține că lipsa unui comandant unic pentru misiuni de apărare reprezintă o vulnerabilitate majoră. Soluția propusă este reglementarea de urgență prin lege a atribuțiilor de comandă, posibil prin desemnarea Comandamentului Operațional Naval de către ministrul Apărării.

Capabilitățile tehnice de detecție și reacție sunt, de asemenea, limitate de factori de mediu și de dotări. Generalul Virgil Bălăceanu subliniază necesitatea unor sisteme radar avansate pentru a identifica dronele maritime care au o amprentă radar scăzută și pot fi ascunse de valurile mării. Deși există mijloace de foc, precum tunurile de 30 mm de pe fregata Mărășești, timpul de deplasare este prea mare. Se recomandă înarmarea navelor Hisar cu tunuri cu tragere rapidă pentru a combate eficient țintele aeriene.

Situația este agravată de stagnerarea contractelor esențiale din cadrul programelor de apărare. Din cele șase programe rămase de semnat în cadrul programului SAFE, cinci vizează direct apărarea aeriană și antidronă. Generalul Virgil Bălăceanu avertizează că, dacă nu se semnează imediat contracte precum cel pentru Millennium, dotările necesare pentru combaterea dronelor, precum sistemele SkyNet sau SkyRanger, ar putea sosi abia în jurul anului 2030. Această întârziere pune sub semnul întrebării prioritățile actuale de securitate.

Proiectul Neptun Deep este situat într-o zonă strategică a Mării Negre, unde securitatea infrastructurii de gaz este esențială pentru stabilitatea energetică. În perioada recentă, discuțiile privind delimitarea zonelor maritime și securitatea proiectului au generat dezbateri între oficiali, subliniind importanța unui cadru juridic și militar solid. Protejarea acestor active împotriva amenințărilor asimetrice, precum dronele, rămâne o provocare constantă pentru instituțiile de apărare ale României.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Securitate