Siguranța energetică a României nu poate fi evaluată doar prin prisma stocurilor de gaze sau a capacităților de producție, ci depinde de capacitatea sistemului de a reacționa rapid la avarii sau fenomene meteorologice extreme, a declarat Lucian Rusu. Senatorul, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, a subliniat acest aspect în cadrul conferinței Focus Energetic, discutând despre provocările iernii 2026–2027 pentru sistemul național.
Lucian Rusu a evidențiat vulnerabilitatea sistemului prin exemplul situației de la Centrala Nucleară Cernavodă, precizând că, deși nu a existat un risc pentru siguranța nucleară, evenimentul a arătat dependența de condiții climatice și hidrologice imposibil de controlat. Senatorul a argumentat că pregătirea trebuie să vizeze nu doar perioadele de ger, ci și seceta sau perturbările importurilor. El a menționat că infrastructura europeană este flexibilă, însă depozitele de gaze de la începutul lunii octombrie erau umplute doar în proporție de 72%, un nivel sub cel istoric.
Prima direcție de acțiune propusă implică testarea capacității sistemului de a gestiona crize simultane, prin exerciții care să simuleze ger prelungit, debite reduse ale Dunării și limitarea importurilor. Lucian Rusu susține că este necesară o coordonare instituțională mai bună pentru a preveni crizele, nu doar pentru a reporni sistemul după avarii. În al doilea rând, acesta recomandă utilizarea flexibilității consumului ca resursă, prin remunerarea marilor consumatori industriali care își ajustează producția în orele critice, un mecanism deja reglementat de ANRE.
Ultima prioritate vizează protejarea consumatorilor vulnerabili prin sprijin public țintit și limitat în timp, evitând subvențiile generalizate care pot descuraja eficiența energetică. Senatorul a propus, de asemenea, crearea unui tablou de bord al pregătirii energetice, care să ofere transparență asupra stocurilor de gaze, stării rețelelor și riscurilor climatice. Lucian Rusu, care ocupă funcția de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senat, a insistat pe importanța cooperării regionale și a interconectărilor europene pentru securitatea întregii regiuni.
Evaluările europene pentru sezonul rece indică o necesitate de pregătire atentă, având în vedere nivelurile de stocare a gazelor. Deși infrastructura este considerată suficient de flexibilă pentru a acoperi cererea în scenariile analizate, datele de la începutul lunii octombrie au arătat că depozitele europene se aflau la un nivel de umplere de aproximativ 72%, sub media istorică a perioadelor similare.
Obiectivul final al autorităților și producătorilor trebuie să fie un sistem energetic mai rezistent și mai eficient după trecerea peste perioadele critice. Lucian Rusu consideră că succesul nu constă doar în supraviețuirea iernii, ci în consolidarea capacității de anticipare și responsabilitate a tuturor actorilor implicați în sectorul energetic național și regional.