Repornirea Unității 1 de la Cernavodă, efectuată în seara zilei de 6 noiembrie, a semnalat o revenire la normal în producția de electricitate, însă nu a rezolvat problema critică a alimentării cu apă. În contextul secetei care a afectat centrala în 2026, premierul Luca Niculescu a declarat că accelerarea proiectului Bala 2 reprezintă o prioritate de stat. Totuși, investiția de peste un miliard de lei, aprobată încă din anul 2024, nu a intrat încă în faza de execuție efectivă.
Premierul Luca Niculescu a menționat pierderi financiare de aproximativ un miliard de lei cauzate de opririle reactoarelor, comparând această sumă cu cei circa 200 de milioane de euro asociați soluției Bala 2. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1.079 din 4 septembrie 2024, bugetul alocat proiectului este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA, la prețurile din februarie 2023. Această cifră reprezintă un reper bugetar, însă nu este un deviz actualizat care să garanteze recuperarea costurilor într-un singur episod de secetă.
Proiectul Bala 2 vizează schimbarea distribuției debitelor la bifurcația brațului Bala, între Călărași și Brăila, pentru a direcționa mai multă apă către Dunărea Veche. Obiectivul tehnic este creșterea nivelului apei în zona bifurcației cu până la 1,20 metri, prin restaurarea unui braț vechi, ridicarea pragului de fund și dragaje. Pe lângă beneficiile pentru energia nucleară, investiția urmărește îmbunătățirea navigației și reducerea costurilor logistice pentru transportul fluvial, oferind și beneficii pentru refacerea unor habitate naturale.
Implementarea proiectului este blocată de necesitatea parcurgerii etapelor de aprobare, finanțare și contractare. Deși Comitetul interministerial Bala a fost constituit la 14 august, iar AFDJ a revizuit devizul în septembrie, procesul urmează încă circuitul legal de avizare. Indicatorii actualizați au fost prezentați pe 18 octombrie, însă pașii următori includ avizarea la Ministerul Transporturilor și identificarea bugetului necesar pentru lansarea achiziției de proiectare și execuție, proces care poate dura până la 60 de luni.
Expertul Silviu Gresoi subliniază că vulnerabilitatea legată de debitul Dunării este cunoscută de peste două decenii și reprezintă un risc strategic major. Deoarece cele două reactoare asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României, Silviu Gresoi avertizează că „nu mai discutăm doar despre o investiție întârziată, ci despre un risc strategic”. El precizează că Bala 2 nu poate garanta singur funcționarea în perioade de secetă extremă, fiind necesare măsuri tehnice complementare și planuri de continuitate.
Problema aprovării proiectelor de infrastructură hidrografică este o temă recurentă în gestionarea resurselor de apă din România. În contextul schimbărilor climatice, capacitatea de a asigura debitul minim pentru răcirea reactoarelor devine o componentă critică a securității naționale. Deciziile privind investițiile în zona Dunării influențează nu doar sectorul energetic, ci și stabilitatea transportului fluvial și gestionarea riscurilor hidrologice pe termen lung.