Propunerea de reformă administrativ-teritorială analizată de PSD vizează o restructurare amplă a unităților de administrare locală din România. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a indicat faptul că procesul de reorganizare ar putea implica nu doar comasarea comunelor, ci și a unor orașe sau chiar a unor județe întregi. Această strategie de restructurare este gândită pentru a optimiza administrația publică, luând în considerare diferențele de dezvoltare economică dintre diversele regiuni ale țării.
În ceea ce privește impactul asupra populației, Dragoș Benea a explicat că, în cazul în care o comună își schimbă denumirea prin fuziune, satul component nu își va pierde numele. Pentru a evita costurile individuale, europarlamentarul a menționat că statul va suporta cheltuielile pentru schimbarea documentelor de identitate ale cetățenilor. Va exista o perioadă de tranziție dedicată acestui proces, astfel încât locuitorilor să le poată actualiza buletinele fără a suporta sarcini financiare personale.
Analizele actuale se concentrează pe un prag de populație cuprins între 1.500 și 3.000 de locuitori pentru unitățile administrativ-teritoriale. Dragoș Benea a precizat că, dacă se aplică acest criteriu, aproximativ 1.600 de primării ar putea fi vizate de reorganizare. Totuși, numărul final de unități care vor trece prin procesul de comasare depinde de rezultatele analizelor realizate de comitetele județene, putând varia între 700 și riz 900 de localități.
O altă componentă majoră a reformei vizează orașele care nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Dragoș Benea a subliniat că peste 55% dintre orașele actuale au o populație sub acest nivel, deși păstrează o administrație de oraș. Un exemplu menționat în acest context este Slănic Moldova, care ar putea fi fuzionat cu Târgu-Ocna. Această mișcare ar transforma localitatea într-un oraș unitar, adaptat realității demografice actuale.
Discuțiile privind reorganizarea vor include și nivelul județean, deoarece există disparități economice semnificative între regiuni. Dragoș Benea a afirmat că unele județe sunt mult mai dezvoltate economic decât altele, ceea ce justifică posibila absorbție a unor unități mai puțin dezvoltate de către cele mai bogate. Scopul final al acestor simulări este de a crea o matrice administrativă mai eficientă și mai echilibrată pentru întregul teritoriu național.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă un proces complex de ajustare a granițelor și a structurilor de guvernare locală. În România, aceste procese de reorganizare sunt adesea legate de necesitatea de a eficientiza utilizarea resurselor publice și de a răspunde la schimbările demografice. Deciziile finale privind numărul de unități administrativ-teritoriale (UAT) rămân suspendate de concluziile studiilor de impact și de implementarea pragurilor de populație stabilite de autorități.