Reforma administrativă propusă ar putea duce la eliminarea a între 15.000 și 18.000 de aleși locali din România, începând cu anul 2028. Această estimare a fost oferită de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care a menționat că reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri va genera economii prin eliminarea unor cheltuieli de funcționare și de mentenanță. Procesul de calcul este însă complex și necesită utilizarea bazelor de date publice pentru a obține o cifră exactă.
Dragoș Benea a subliniat că această transformare va genera costuri politice pentru toate partidele implicate, inclusiv pentru PNL, UDMR și USR. Totuși, europarlamentarul a recunoscut că PSD ar putea fi cel mai afectat dintre actorii politici în ceea ce privește pierderea numărului de aleși locali. El a declarat că nu este naiv să anticipeze o rezistență internă în cadrul propriului partid în urma acestui demers de restructurare.
Proiectul discutat de grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea vizează depășirea limitelor propuse de Alexandru Stoica la Ministerul Dezvoltării. În timp ce abordarea ministerului se concentrează pe comasarea voluntară a localităților cu sub 1.500 de locuitori, grupul de lucru propune o viziune mai largă. Aceasta include și orașe care nu mai dețin o populație compatibilă cu statutul de oraș, urmând ca comunitățile să fie selectate pe baza unor criterii specifice.
Implementarea noilor măsuri este prevăzută pentru anul 2028, permițând primarilor actuali să își își ducă mandatele până la final. Dragoș Benea a explicat faptul că soluția propusă implică asumarea răspunderii de către Guvern, evitând astfel necesitatea organizării a mii de referendumuri locale. Dacă reforma nu modifică arhitectura administrativă în mod să afecteze Constituția, europarlamentarul consideră că nu vor fi necesare consultări populare în zonele vizate de comasare.
În cadrul acestor discuții despre reorganizarea administrației, PSD a propus utilizarea inteligenței artificiale pentru reorganizarea primăriilor. Această strategie ar urma să se bazeze pe șase criterii specifice pentru reforma administrativ-teritorială. Obiectivul declarat este optimizarea structurilor locale, însă impactul asupra reprezentanților politici rămâne un punct de tensiune în cadrul partidelor de guvernare și din opoziție.
Contextul reformei administrative este marcat de încercări de optimizare a cheltuielilor publice și de modernizare a managementului local. Discuțiile privind restructurarea unităților administrative se încadrează într-un efort de consolidare a eficienței statului, însă implică riscuri politice semnificative pentru structurile de putere actuale, pe măsură ce numărul de funcții de conducere locală este redus prin comasarea comunităților.