Ministrul de Finanțe, Nazare, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria, că statul român se confruntă cu o sumă foarte mare de bani datorați magistraților. Restanțele acumulate depășesc pragul de 5 miliarde de lei, o obligație financiară pe care guvernul intenționează să o gestioneze printr-un proces de eșalonare a plăților.
Nazare a subliniat importanța acestei chestiuni, menționând că statul va încerca, prin intermediul premierului Luca Niculescu, să găsească o modalitate de plată care să nu provoace perturbări în bugetul public. Ministrul a exprimat speranța că, prin dialog la cel mai înalt nivel și cu suportul tehnic al ministerului său, se va ajunge la o soluție de plată sustenabilă pentru sumele datorate.
Contextul acestor plăți este legat de deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, care a respins recent, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români. Aceștia solicitau plata despăgubirilor pentru diferențele de remunerație, pe care le considerau discriminatorii față de alte categorii de funcționari. În cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, Curtea a decis că neexecutarea integrală a hotărârilor nu a adus atingere esenței dreptului reclamanților.
În paralel cu aceste discuții, CSM a publicat date privind indemnizațiile judecătorilor din România, oferind repere de comparație la nivel european. Conform datelor furnizate de CSM pentru luna octombrie, indemnizațiile nete lunare ale judecătorilor variază în funcție de gradație, vechime și gradul profesional. Un aspect relevant evidențiat de instituție este că suma brută încasată de un judecător stagiar reprezintă 1,26 din câștigurile salariale medii brute naționale.
Problema plăților datorate magistraților reflectă o tensiune financiară între obligațiile de despăgubire și capacitatea de gestionare a bugetului de stat. Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că întârzierile nu au impus o sarcină individuală excesivă reclamanților, presiunea pentru achitarea celor peste 5 miliarde de lei rămâne o prioritate pentru guvern.
Această situație intervine într-un moment în care gestionarea restanțelor de plăți către categorii profesionale specifice reprezintă o provocare constantă pentru stabilitatea bugetară. Deciziile privind eșalonarea acestor sume vor avea un impact direct asupra fluxului de numerar al statului și asupra relației dintre instituțiile de control și executiv.