Reforma administrației propusă de PSD vizează o reorganizare a unităților administrativ-teritoriale din România, punând sub semnul întrebării statutul multor localități mici. Analiza datelor arată că județul Alba este cel mai afectat de această măsură, având 27 de comune care au un prag de maximum 1.500 de locuitori. Aceste localități ar putea intra în procesul de comasare prevăzut de noua structură administrativă propusă de guvern.
La un nivel similar de impact se află județele Cluj, Caraș-Severin și Hunedoara, fiecare dintre acestea având câte 26 de unități care se încadrează în criteriile de populație. La nivel național, numărul total de localități care se încadrează în pragul de maximum 1.500 de locuitori este de 429. După grupul de lideri, următoarele județe cu cele mai multe unități vizate sunt Olt, cu 23 de localități, Mehedinți, cu 22, Dolj, cu 21 și Teleorman, cu 20.
Lista localităților vizate continuă cu Arad, care are 18 unități, Buzău cu 16, Mureș cu 15, precum și Sălaj și Tulcea, care au câte 14 localități sub pragul stabilit. Vâlcea urmează cu 13 unități, în timp ce la polul opus se află județul Ilfov, unde nicio localitate nu se încadrează în acest criteriu de populație. Bacău are o singură unitate vizată, iar județele Botoșani, Călărași, Dâmbovița și Iași au câte două localități care ar putea fi comasate.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că implementarea reformei va urma un calendar în două etape distincte. Prima fază va consta în comasarea voluntară a localităților, o procedură care va rămâne deschisă și pentru localitățile care depășesc pragul de 1.500 de locuitori. Termenul limită pentru această etapă de optare voluntară este stabilit pentru data de 1 martie 2027, momentul în care se va decide și etapa următoare.
A doua etapă a reformei va presupune o comasare obligatorie, descrisă de Alexandru Stoica drept o „comasare prin asumare”. Această reorganizare forțată ar urma să fie aplicată după data de 1 martie 2027, cu aplicarea efectivă a noilor reguli începând din anul 2028. Ministrul a precizat că decizia privind reorganizarea obligatorie va fi luată ulterior, după ce se va efectua o analiză mai amplă a situației specifice din fiecare județ.
Propunerea de reformă administrativă vine într-un context de discuții privind gestionarea bugetului de stat și rectificările bugetare. Deciziile privind structura administrativă pot influența modul în care sunt alocate resursele publice către administrațiile locale. Această reorganizare este gândită să fie pusă în aplicare la următoarele alegeri, după ce procesul de analiză și comasarea voluntară vor fi finalizate de către autorități.