Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a exprimat o poziție fermă împotriva propunerii de reorganizare administrativ-teritorială susținută de PSD. Această inițiativă vizează comasarea localităților mici, un subiect extrem de sensibil pentru comunitățile maghiare din Ardeal, unde populația a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii. Kelemen Hunor a declarat că nu poate accepta o astfel de reformă în forma prezentată, insistând pe necesitatea unor mecanisme de consultare directă a cetățenilor.
Conform liderului UDMR, orice proces de comasare a localităților care au sub 1500 de locuitori nu poate fi asumat fără organizarea unor referendumuri locale. Kelemen Hunor a criticat modul în care sunt abordate reformele în România, afirmând că acestea sunt adesea făcute „fără cap” și fără o planificare riguroasă. El a subliniat că, în cazul unei comasări voluntare, este imperativ ca decizia să fie însoțită de o asumare reală a populației implicate.
În cadrul unei intervenții la B1Tv, Kelemen Hunor a comparat procesul propus cu modele internaționale și cu decizii istorice. El a menționat că, în Danemarca, o comasare voluntară a durat 30 de ani, spre deosebire de acțiunile artificiale din 1968. Liderul a ridicat întrebări pragmatice privind impactul reformei asupra serviciilor publice și asupra distribuției școlilor, avertizând că o implementare grăbită și neplanificată va genera probleme majore de funcționare.
Proiectul de reorganizare este structurat în două etape distincte, conform precizărilor ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica. Prima etapă, care ar trebui să fie finalizată până la 1 martie 2027, prevede posibilitatea comasării voluntare a localităților cu maximum 1500 de locuitori. A doua etapă a planului guvernamental vizează însă o comasare asumată direct de către Guvern, o abordare pe care Kelemen Hunor o contestă prin cerința de dialog politic.
Kelemen Hunor a insistat ca procesul de reformă să fie început, dar a criticat liderii politici care promit finalizarea acestuia într-un singur an. El a susținut că sistemul electoral român este unul funcțional, unde fiecare vot se transformă în mandat, spre deosebire de modelele britanic sau american. Pentru liderul UDMR, politica trebuie să se bazeze pe dialog și pe capacitatea de a implementa schimbări durabile, nu doar pe efecte imediate.
Reorganizarea administrativă reprezintă un instrument de gestionare a unităților teritoriale, însă aplicarea ei în România este marcată de dezbateri privind autonomia locală și eficiența serviciilor. În contextul demografic actual, deciziile privind numărul de locuitori per unitate administrativă influențează direct alocarea resurselor publice și structura instituțiilor de proximitate, fiind un subiect de discuție constant în cadrul deciziilor de guvernare.