Guvernul a decis alocarea a două miliarde de lei pentru acoperirea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale din România. Această sumă este destinată stingerii obligațiilor fiscale ale furnizorilor care au creanțe la instituțiile publice finanțate din bugetele locale sau la spitalele publice din rețeaua autorităților locale. Măsura a fost introdusă prin rectificarea bugetară de vineri, 30 octombrie, și urmărește deblocarea relațiilor financiare dintre companii și bugetul public.
Procedura de compensare se aplică restanțelor înregistrate la data de 30 septembrie 2026. Mecanismul funcționează în situațiile în care o instituție publică are datorii către un furnizor, iar acest furnizor are, la rândul său, obligații fiscale neachitate către stat. Banii nu pot fi utilizați liber de primării pentru orice plată, ci sunt destinați exclusiv stingerii acestor obligații eligibile, pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor dintre părți.
Beneficiarii indirecți ai acestei măsuri includ furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, precum și operatorii de transport public sau companiile care furnizează energie termică în sistem centralizat. Printre entitățile eligibile se numără unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale, instituțiile publice finanțate parțial sau integral din bugetele locale și spitalele publice. Normele de aplicare pentru acest proces vor fi aprobate ulterior prin ordin al ministrului Finanțelor.
În ciuda alocării, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), a declarat că suma este o „mică picătură” și nu rezolvă problema datoriilor. El a subliniat că politicile incoerente ale statului au dus la acumularea de datorii, menționând că dacă suma ar fi fost de 60 de miliarde, ar fi fost tot puțin. Emil Drăghici a criticat lipsa de predictibilitate, menționând că anumite obligații, precum cele pentru asistenții personali, sunt impuse de stat.
Consultantul fiscal Adrian Bența a menționat că, în mai 2026, existau doar la Ministerul Dezvoltării facturi de 2,5 miliarde de lei și lucrări estimate la două miliarde de lei. El a estimat că, între mai și prezent, volumul total ar putea fi de 20-30 de miliarde de lei. Adrian Bența a observat că, deși există încasări record la buget, problema provine din structurarea cheltuielilor și din organigramele stufoase ale instituțiilor statului.
Contextul financiar al administrațiilor locale este marcat de o presiune constantă asupra bugetelor, în condițiile în care veniturile din impozite nu acoperă întotdeauna cheltuielile cu salariile. În perioada recentă, discuțiile despre reforma administrativă au inclus și idei privind comasarea comunelor, o schimbare de paradigmă față de deciziile de acum 22 de ani care vizau extinderea numărului de unități administrative.