Curtea de Apel București a decis menținerea în arest preventiv a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pentru o perioadă de 30 de zile, până la data de 27 noiembrie 2026. Deși magistrații au recunoscut că noile acuzații formulate de DIICOT privind infracțiuni informatice nu sunt susținute de probe suficiente pentru a justifica o măsură preventivă, au considerat că motivele care au stat la baza arestării inițiale rămân valabile și actuale.
Procurorii de la DIICOT au susținut că fostul candidat prezidențial ar fi comis noi infracțiuni după începerea urmăririi penale, solicitând verificarea locuinței și a autoturismelor pentru a detecta eventuale dispozitive de supraveghere. Această conduită a dus la acuzații de instigare la operațiuni ilegale cu programe informatice și perturbarea sistemelor. Totuși, Curtea de Apel a apreciat că aceste fapte nu ating nivelul de suspiciune rezonabilă necesar pentru a justifica prelungirea arestării pe acest motiv.
Decizia instanței s-a bazat pe riscul de sustragere de la urmărirea penală, argumentat prin discuții private dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. În aceste conversații, fostul candidat ar fi manifestat intenția de a se stabili în Italia împreună cu familia și apropiații săi, solicitând căutarea unei proprietăți securizate. În mai 2025, acesta ar fi cerut demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, menționând legături cu un fost procuror italian care ar putea facilita procedura.
Un alt element menționat în motivarea judicilor Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea este descoperirea unui presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui Călin Georgescu de către un pretins Ordin de Malta. Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta a clarificat faptul că acesta nu este membru al organizației și că documentul nu a fost emis de către instituție. Instanța a considerat că aceste elemente întăresc suspiciunea privind pregătirea unei plecări din România.
Cei doi inculpați sunt vizați într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Anchetatorii susțin că, împreună cu Massimiliano Arena, aceștia ar fi implicat omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu într-un mecanism prin care acesta ar fi transferat aproximativ 1,1 milioane de euro. Avocații susțin că aceste operațiuni au avut caracter contractual, însă instanța a considerat că riscul de influențare a procesului penal rămâne actual.
Dosarul de la DIICOT vizează acuzații de fraudă financiară și organizare infracțională, teme care au generat o atenție sporită în cadrul sistemului de justiție penală. În contextul urmăririlor penale de amploare, instanțele de judecată evaluează constant dacă măsurile preventive aplicate sunt proporționale cu riscul de sustragere sau de influențare a probelor în cadrul proceselor de tip grup infracțional.