Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Justiție

Condițiile legale de pierdere a dreptului la moștenire și mecanismele de excludere a moștenitorilor

Avocatul Bogdan Pițigoi explică reglementările Codului civil privind termenul de un an pentru acceptarea succesiunii și cazurile de nedemnitate.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Condițiile legale de pierdere a dreptului la moștenire și mecanismele de excludere a moștenitorilor
Foto: Ziare.com actualitate

Dreptul de a moșteni poate fi pierdut de către succesor dacă acesta nu este exercitat în termenul legal stabilit de un an de la data deschiderii moștenirii. Această procedură are loc de regulă la data decesului persoanei care a lăsat bunurile, moment în care fiecare moștenitor trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la partea sa. Neexercitarea opțiunii succesorale în acest interval poate duce la pierderea drepturilor, cota revenind celorlalți moștenitori îndreptățiți.

Acceptarea moștenirii poate fi realizată atât expres, printr-o declarație, cât și tacită, prin fapte care demonstrează neîndoiala intenție de a prelua bunurile. Actele de administrare sau măsurile luate pentru conservarea patrimoniului pot servi drept dovadă, însă nu orice cheltuială are acest efect juridic. Dacă niciun moștenitor nu acceptă succesiunea în condițiile legale, bunurile pot deveni vacante și pot reveni comunei, orașului sau municipiului competent, conform prevederilor Codului civil.

Moștenitorii rezervatari, care includ descendenții, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați, beneficiază de o protecție specială prin rezerva succesorală. Această parte din patrimoniu nu poate fi eliminată prin donații sau legate testamentare, fiind calculată, în principiu, la jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit în absența liberalităților. Totuși, și acești moștenitori trebuie să își exercite dreptul de opțiune în termenul legal pentru a putea solicita protejarea rezervei succesorale.

Nedemnitatea succesorală reprezintă o sancțiune civilă prin care persoanele pot fi excluse de la moștenire din cauza faptelor grave comise împotriva defunctului. Codul civil stabilește două forme: nedemnitatea de drept, care intervine automat după condamnarea pentru omor sau violență, și nedemnitatea judiciară. Aceasta din urmă poate fi constatată de instanță dacă un moștenitor a ascuns, alterat sau falsificat testamentul, ori dacă a folosit dolul pentru a influența actul de ultimă voință.

Prin testament, defunctul poate decide să dezmoștenească anumite persoane, însă această libertate este limitată de drepturile rezervatarilor. În cazul moștenitorilor nerezervatari, precum frații sau unchii, testatorul poate dispune ca aceștia să nu primească bunuri. Dacă un părinte lasă întreaga avere unui singur copil, celălalt poate contesta decizia pentru a-și recupera rezerva succesorală. Faptul că o persoană nu apare în testament nu înseamnă automat că a fost exclusă de la moștenire.

Reglementările privind succesiunile și drepturile patrimoniale fac parte din cadrul juridic civil care guvernează relațiile dintre rude și transferul de proprietăți. Aceste norme sunt esențiale pentru stabilitatea juridică a proprietății și pentru protecția membrilor familiei în momentele de tranziție patrimoniale. Respectarea strictă a termenelor și a procedurilor notariale previne litigiozitatea și asigură distribuirea corectă a activelor lăsate de defunct.

Surse

Sursa: Ziare.com actualitate

Tot în Justiție