Propunerea de reformă administrativ-teritorială avansată de Partidul Social Democrat a generat reacții negative în rândul primarilor din cadrul propriului partid. Edilii care se află în localitățile vizate de procesul de comasare manifestă temeri legate de pierderea identității locale, în special în cazul așezărilor care posedă o importanță istorică semnificativă. Disputa reflectă o divergență între obiectivele de restructurare ale Guvernului și dorința comunităților de a-și păstra autonomia și specificul cultural.
Pamfilică Brânză, primarul PSD din comuna Cucuteni, județul Iași, a criticat planul prin care localitățile cu sub 1.500 de locuitori ar urma să fuzioneze. Cucuteni face parte din cele 429 de localități vizate de prima etapă a reformei, numită comasare voluntară. Edilul susține că localitatea sa are o istorie de mii de ani, reprezentată prin cultura Cucuteni și vestigiile găsite acolo, și consideră că soluția ar trebui să fie susținerea dezvoltării, nu desființarea comunei.
Pe lângă aspectul cultural, Pamfilică Brânză a semnalat dificultățile logistice pe care le vor enfrenta cetățenii dacă localitatea va fi alipită unei alte unități administrative. Distanțele mai mari dintre rezidenți și noua primărie ar îngreuna accesul la servicii și rezolvarea actelor administrative. Deși prima etapă a reformei este voluntară, primarul este convins că locuitorii se vor opune procesului și va intenționa consultarea acestora printr-un referendum.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că reforma va trece printr-un proces în două etape. Prima etapă presupune comasarea voluntară, în timp ce a doua etapă va consta într-o comasare prin asumare, fiind practic obligatorie. Această a doua fază este programată să înceapă după 1 martie 2027, cu scopul ca noua structură administrativă să fie funcțională la alegerile locale din anul 2028. Momentan, Executivul nu a stabilit criteriile definitive sau lista finală.
Ancheta legislativă asupra structurii administrative este susținută de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care urmărește adoptarea pachetului legislativ prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament până în primăvara anului 2027. Totuși, deputatul PSD Mihai Fifor a avertizat că decizia nu poate fi luată doar pe baza unui prag demografic. El a subliniat necesitatea de a lua în calcul distanțele, accesul la serviciile publice și legătura dintre oameni și locurile în care trăiesc.
Procesul de reformă administrativ-teritorială se înscrie într-un context de gestionare a resurselor și a calendarului bugetar de către Guvern. Deciziile privind restructurarea localităților vor avea un impact direct asupra modului în care sunt distribuite fondurile și serviciile publice la nivel local. Această restructură administrativă este considerată o măsură strategică pentru eficientizarea administrației, dar rămâne subiectul unor negocieri politice intense în cadrul partidului de guvernare.