Discuțiile privind reorganizarea administrației locale din România au pus în evidență situația celor 119 orașe care nu respectă pragul minim de populație. Conform legislației în vigoare, o localitate poate deține statutul de oraș doar dacă are cel puțin 10.000 de locuitori. În prezent, din totalul de 216 orașe din țară, un procent de 55% se află sub acest prag demografic minim stabilit de normele legale.
Legea nr. 351/2001, care aprobă Planul de amenajare a teritoriului național, impune și alte condiții pentru obținerea statutului de oraș. Pe lângă numărul de locuitori, criteriile includ nivelul ocupării populației în activități neagricole, infrastructura de utilități, serviciile medicale, educația, precum și dotările culturale și sportive. Totuși, multe dintre aceste localități funcționează în prezent cu bugete care depind masiv de transferurile de la bugetul de stat.
Analiza indică faptul că unele orașe cheltuie sume considerabile pe salariile personalului administrativ. De exemplu, orașul Buziaș, care are doar 6.800 de locuitori, a prognozat pentru anul 2026 cheltuieli de personal de 15 milioane de lei, echivalentul a 3.000.000 de euro. Această localitate anticipează un deficit bugetar de 1,7 milioane de lei, având venituri estimate la 30,8 milioane de lei și cheltuieli de 32,5 milioane de lei.
Situația este similară și în alte localități precum Murgeni sau Aleșd. Primăria Murgeni, cu o populație de 6.800 de locuitori, estimează venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025, însă 36.000.000 de lei din această sumă provin din subvenții de la bugetul de stat. La Aleșd, din veniturile totale de 88.000.000 de lei, doar 22.000.000 de lei reprezintă venituri proprii, restul de 55.000.000 de lei fiind subvenții statale.
Cheltuielile cu personalul administrativ reprezintă o proporție semnificativă din bugetele locale. În orașul Curtici, unde se plătesc 166 de salarii, cheltuielile cu personalul au ajuns la 12.500.000 de lei, ceea ce reprezintă un sfert din bugetul total. Această localitate se confruntă cu un deficit, având cheltuieli de 41.000.000 de lei față de venituri de 33.000.000 de lei. În Aleșd, salariile personalului au însumat peste 8.000.000 de lei, reprezentând 10% din veniturile totale.
Cadrul juridnic actual este stabilit prin Legea nr. 351/2001, care definește rețeaua de localități și criteriile de clasificare. Această lege stabilește pragul de 10.000 de locuitori pentru orașe și cel de 40.000 de locuitori pentru municipii. Reorganizarea administrativă ar viza ajustarea acestor localități la realitatea demografică și financiară actuală, reducând dependența de subvențiile de la bugetul de stat.