Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Instituții

Senatul aprobă prelungirea interdicției utilizării software-ului rusesc în instituțiile publice până în 2035

Măsura vizează protejarea infrastructurii informatice a statului în fața riscurilor de securitate cibernetică și a agresiunii hibride.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Senatul aprobă prelungirea interdicției utilizării software-ului rusesc în instituțiile publice până în 2035
Foto: CursDeGuvernare

Senatul a adoptat o măsură legislativă prin care se prelungește interdicția de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software provenite din Federația Rusă în cadrul instituțiilor publice. Noua limită temporală stabilită de proiectul de lege este dată de termenul de 31 decembrie 2035. Această decizie legislativă este trimisă acum către Camera Deputaților, care va exercita rolul de cameră decizională în procesul de adoptare a actului.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a calificat această decizie drept una critică pentru siguranța națională a țării. Conform declarațiilor sale, această măsură este un pas important pentru securitatea cibernetică a României, având în vedere contextul actual în care războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă se desfășoară cu intensitate și în spațiul cibernetic. Adoptarea în Plenul Senatului urmărește consolidarea protecției statului.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Sebastian Burduja și are scopul de a proteja infrastructura informatică a statului român împotriva riscurilor de securitate cibernetică. Prin această intervenție legislativă, autoritățile urmăresc asigurarea continuității cadrului de protecție existent. Această prelungire intervine înainte de expirarea termenului inițial de aplicare a interdicției, care era stabilit pentru data de 31 decembrie 2026.

Mircea Abrudean a subliniat că România nu își poate permite existența unor vulnerabilități tehnologice sau a unor breșe de securitate în infrastructura sa critică. El a menționat că securitatea națională nu poate fi supusă negocierilor și că țara trebuie să rămână ancorată alături de partenerii din NATO și Uniunea Europeană. Această poziție este menită să combată toate formele de agresiune hibridă.

Implementarea unor astfel de restricții tehnologice face parte dintr-un efort mai larg de securizare a instituțiilor de stat împotriva influențelor externe. Protecția infrastructurii critice prin limitarea accesului la tehnologii din state agresoare este o componentă esențială a strategiei de apărare cibernetică. Această abordare aliniază poziția României cu standardele de securitate impuse de partenerii europeni și de organizația NATO.

Decizia Senatului vine într-un moment în care securitatea cibernetică este considerată o prioritate strategică pentru stabilitatea instituțiilor publice. Prin prelungirea interdicției până la sfârșitul anului 2035, legislatorii urmăresc să elimine riscurile de sabotaj sau de monitorizare neautorizată care ar putea fi facilitate de utilizarea unor produse software de origine rusă în sistemele de stat.

Surse

Sursa: CursDeGuvernare

Tot în Instituții