România se poziționează pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul licitațiilor publice cu un singur participant. Conform unui studiu realizat de platforma BaniCurati.ro, țara noastră ocupă această poziție după Grecia și Polonia. Datele indică faptul că 36,9% din licitațiile publice au primit o singură ofertă, un procent care a crescut constant de la 32% în anul 2021.
Analiza a vizat toate licitațiile atribuite prin SEAP între august 2025 și august 2026, incluzând și contractele mici. Din totalul de 15.360 de licitații monitorizate, 5.671 de oferte au fost unice, ceea ce a dus la atribuirea unor contracte în valoare de 26,3 miliarde de lei. În cazul contractelor mari, publicate în jurnalul oficial al UE, procentul ofertanților unici a ajuns la 49%, în timp ce media europeană este de 27%.
Spitalele, companiile de stat și primăriile se află în topul instituțiilor unde apar aceste proceduri fără concurență. În sectorul sănătății, peste jumătate din licitații (52%) au un singur ofertant, în special pentru reactivi de laborator, unde rata este de 71%. Un exemplu relevant este Spitalul Județean de Urgență Bihor, unde acest procent ajunge la 60%. La polul opus, mobilierul școlar prezintă doar 9% licitații cu un singur participant.
Cel mai mare contract atribuit prin această metodă este achiziția a 12 trenuri pe hidrogen, realizată de Autoritatea Feroviară Română. Grupul german Siemens a fost desemnat în mai 2026 să livreze aceste garnituri pentru suma de 1,6 miliarde de lei. Un alt contract major este retehnologizarea hidrocentralei Râul Mare-Retezat, atribuit de către Hidroelectrica în iunie 2026, pentru o valoare de 988 de milioane de lei fără TVA.
Studiul evidențiază și o tendință de continuitate, deoarece la 54% dintre licitațiile cu un singur ofertant a câștigat o firmă care a mai lucrat pentru aceeași instituție în ultimii doi ani. Lipsa concurenței este critică, deoarece prezența mai multor oferte reduce prețurile. Dacă prețul ar fi coborât la nivelul cerut de trei ofertanți, statul ar fi economisit 1,2 miliarde de lei.
Problematica licitațiilor cu un singur ofertant a fost semnalată și de Curtea Europeană de Conturi, care a observat că ponderea acestor proceduri s-a dublat la contractele mari, de la 23,5% la 41,8%. Această evoluție este observată cel mai frecvent în serviciile de sănătate și transporturi, unde criteriile restrictive sau piețele cu puțini furnizori limitează participarea ofertanților la licitațiile publice.