Guvernul condus de premierul Luca Niculescu propune o reformă administrativă majoră care vizează comasarea localităților mici și reducerea aparatului de stat. Obiectivul declarat este îmbunătățirea serviciilor publice și generarea de economii bugetare prin reorganizarea teritorială. Proiectul atinge direct funcțiile de primar și influența partidelor politice în teritoriu, generând o dezbatere aprinsă despre modul în care vor fi selectate unitățile pentru fuziune.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat ca guvernul să își asume separat răspunderea pentru două reforme distincte. Prima vizează redesenarea administrației locale prin comasarea comunităților mici, în timp ce a doua vizează reducerea numărului de agenții guvernamentale și reorganizarea companiilor de stat care acumulează pierderi. Pentru PSD, coordonarea propunerilor de reorganizare teritorială îi revine europarlamentarului Dragoș Benea, iar pe cea privind aparatul guvernamental, vicepremierului Marian Neacșu.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a propus ca prima etapă a reformei să fie comasarea voluntară a celor 429 de unități administrativ-teritoriale care au un maxim 1.500 de locuitori. Această metodă ar presupune consultarea populației și oferirea de stimulente pentru investiții pentru a facilita unificarea. Totuși, Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat că procesul de comasare voluntară și reorganizarea prin lege sunt două proiecte diferite, cu criterii de aplicare distincte.
Opoziția a manifestat diverse reticelențe față de mecanismul propus de guvern. În PNL, liderul senatorilor Daniel Fenechiu a cerut consultări extinse, în timp ce Virgil Guran, liderul PNL Dâmbovița, a ridicat semne de întrebare privind rezistența primarilor la pierderea funcției. USR, prin liderul senatorilor Sorin Șipoș, a propus extinderea pragului de reorganizare la localități cu sub 5.000 de locuitori, în timp ce Kelemen Hunor, liderul UDMR, a avertizat asupra dificultăților geografice și a protejării raporturilor etnice.
Problema financiară a administrației locale este critică, conform datelor Curții de Conturi. În anul 2023, doar 31% dintre comune reușeau să își acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, un procent în scădere față de anii precedenți. Această fragilitate financiară pune sub semnul întrebării sustenabilitatea multor unități mici, în condițiile în care 69% dintre comune depind de alte surse pentru a susține costurile cu personalul administrativ.
În România, structura administrativă este formată din 3.181 de unități, dintre care 2.862 sunt comune, reprezentând aproape 90% din totalul administrațiilor de bază. Această predominantă a mediului rural explică impactul masiv pe care orice reorganizare teritorială îl va avea asupra structurii țării. Din cauza dimensiunii reduse, multe dintre aceste localități se confruntă cu dificultăți în accesul la servicii esențiale, precum cabinetele medicale sau farmaciile.