O eroare administrativă a dus la înregistrarea unei lucrări semnate de Nicolae Grigorescu la o valoare de doar 3,5 lei în evidențele Muzeului Județean de Artă Prahova. Situația a fost scoasă în evidență printr-un raport al Camerei de Conturi, generând controverse privind gestionarea patrimoniului cultural. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a intervenit pentru a clarifica acest incident, subliniind că suma de 3,5 lei nu reflectă deloc realitatea financiară a operei de artă.
Ioana Ciocan a explicat că lucrarea intitulată „Peisaj” a fost evaluată inițial la 35.000 de lei în perioada regimului Nicolae Ceaușescu. Conform declarațiilor ministrului, în anul 2005, în urma unei erori, s-au eliminat zerourile din valoarea acestei opere, ajungând la suma actuală din contabilitate. Pentru a remedia această situație și a valorifica patrimoniul, Ioana Ciocan va propune conducerii Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” expunerea tabloului pentru publicul larg.
Problema reevaluării patrimoniului muzeal este una sistemică și nu se limitează la un singur județ sau la o singură instituție. Ioana Ciocan a menționat că procesul de expertizare poate fi realizat de experți acreditați de Ministerul Culturii sau de ANEVAR, însă dificultatea majoră este reprezentată de buget. Ministrul a subliniat că vorbim despre milioane de piese care necesită evaluare, iar lipsa resurselor financiare împiedică actualizarea valorilor acestor bunuri de importanță națională.
Directorul muzeului, Florin Sicoie, a oferit detalii suplimentare privind dificultățile financiare întâmpinate de instituție în procesul de expertizare. Acesta a explicat faptul că reevaluarea operelor de artă implică costuri foarte mari, iar lipsa fondurilor a dus la oprirea acestor expertize după anul 2017. Această situație contrastează cu alte evaluări realizate anterior, cum ar fi cea a lucrării „Peisaj cu bordei”, tot de Nicolae Grigorescu, care a fost evaluată în 2011 la suma de 868.575 de lei.
Pe lângă lipsa de fonduri pentru evaluări, Ioana Ciocan a semnalat și o situație critică privind resursele umane din sectorul muzeal. Ministrul a declarat că salariile din muzee sunt cele mai mici din țară, descriind fenomenul drept „înfiorător”. Această realitate economică face ca personalul să rămână în sistem în principal din pasiune, afectând capacitatea instituțiilor de a menține și actualiza corect inventarele de patrimoniu cultural din întreaga țară.
Gestionarea patrimoniului cultural național depinde de un echilibru între expertiza tehnică și disponibilitatea bugetară pentru reevaluări periodice. În absența fondurilor necesare pentru expertizele realizate de specialiști, multe colecții rămân cu valori contabile învechite sau eronate. Această problemă de administrare a activelor de stat afectează nu doar muzeele județene, ci întregul sistem de protecție a bunurilor culturale din România.