Un grup de lucru coordonat de Dragoș Benea propune o reorganizare administrativ-teritorială amplă, care ar putea duce la comasarea numeroaselor unități de administrare locală din România. Propunerea vizează în special localitățile cu populație redusă și orașele care nu mai îndeplinesc pragurile legale de demografie. Obiectivul principal este optimizarea resurselor, evitarea unor structuri administrative descrise ca fiind „bugetofage” și pregătirea mai bună a unităților pentru accesarea fondurilor europene.
Analiza realizată de grupul de lucru se bazează pe datele privind populația rezidentă furnizate de Institutul Național de Statistică din 2025. Documentul detaliat care va cuprinde propunerile finale este estimat să fie finalizat până în luna martie. Dragoș Benea a menționat că procesul trebuie să fie finalizat cu un an înainte de alegerile din 2028, pentru a permite tranziția necesară înainte de încheierea mandatelor primarilor actuali.
Situația demografică actuală arată că peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce alte aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de persoane. Un aspect critic vizează orașele, deoarece peste 55% dintre acestea nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Dragoș Benea a oferit exemplul orașului Slănic Moldova, care ar putea fi comasat cu orașul Târgu Ocna într-o eventuală reorganizare.
Reforma propusă de PSD urmărește să depășească limitele implementate de Alexandru Stoica la Ministerul Dezvoltării, care se concentrează pe comasarea voluntară a localităților de până la 1.500 de locuitori. Grupul de lucru vrea să extindă această abordare și către orașele care au pierdut caracterul demografic urban. Dragoș Benea a declarat că acțiunile ministerului vor servi ca un filtru pentru a vedea câte localități doresc voluntar să se unească.
În ceea ce privește impactul asupra cetățenilor, satele nu vor suferi schimbări de denumire, însă denumirea comunelor ar putea fi modificată. Pentru a minimiza disconfortul, se ia în calcul o perioadă de tranziție în care schimbarea documentelor de identitate va fi gratuită. Dragoș Benea a asigurat că eventualele cheltuieli pentru noile buletine de identitate vor fi suportate financiar de către stat, nu de către populație.
În România, numărul de unități administrativ-teritoriale a fost subiectul unor discuții privind eficiența cheltuielilor publice, având în vedere fragmentarea administrativă. Deciziile privind reorganizarea localităților au un impact direct asupra modului în care fondurile europene sunt gestionate la nivel local. Eficiența administrativă este considerată esențială pentru ca UAT-urile să fie pregătite pentru cadrul financiar multianual și pentru competiția pe fonduri.