Partidul PSD analizează implementarea unei reforme administrativ-teritoriale care vizează o reorganizare profundă a unităților de bază ale țării. Propunerea de schimbare a structurii administrative ar putea implica comasarea a aproximativ 1.700 de comune, o măsură care ar avea un impact major asupra modului de guvernare locală. Planul este gândit pentru a fi aplicat după anul 2028, urmând să modifice semnificativ numărul de funcții publice locale.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma teritorială, a detaliat principalele direcții ale acestui proiect. Una dintre variantele supuse discuțiilor implică o limită demografică pentru menținerea statutului de comună, vizând localitățile care au sub 3.000 de locuitori. Această abordare ar putea duce la absorbția acestor unități mici de către alte administrații mai mari, în scopul optimizării resurselor.
Reforma propusă nu se aplică doar zonelor rurale, ci vizează și anumite centre urbane din țară. Orașele care înregistrează o populație sub pragul de 10.000 de locuitori ar putea fi afectate de această reorganizare. Aceste localități urbane ar putea fi fie comasate cu alte unități administrative, fie ar putea fi transformate oficial în comune, pierzându-și astfel statutul de oraș în cadrul noii structuri.
Impactul asupra numărului de funcții deținute de reprezentanții comunităților este unul masiv, conform estimărilor prezentate de Dragoș Benea. Dacă reforma va fi adoptată în forma propusă, între 15.000 și 18.000 de mandate de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea fi eliminate. Această reducere a numărului de aleși locali ar reprezenta o schimbare radicală în sistemul de reprezentare la nivel de primărie și consiliu local.
Vicepreședintele PSD a subliniat faptul că reorganizarea nu trebuie să se limiteze exclusiv la procesul de comasare voluntară a localităților. El a recunoscut, totodată, că implementarea unor astfel de măsuri administrative va întâmpina, cel mai probabil, o opoziție din partea primarilor actuali. Aceștia din urmă ar putea vedea în această reformă o amenințare directă la adresa autorității și a pozițiilor lor administrative.
În România, sistemul de administrație teritorială este structurat pe niveluri de localitate, județ și regiune, fiind un subiect constant de dezbatere politică. Deciziile privind modificarea limitelor administrative sau a numărului de aleși locali au implicații directe asupra modului în care sunt gestionate bugetele locale și serviciile publice. O reformă de acest amploare necesită, de regulă, modificări legislative semnificative la nivel central pentru a fi pusă în aplicare.