Autoritățile române au reluat atenția asupra a două proiecte de infrastructură majore pe Dunăre, cu o valoare totală estimată la peste 1,4 miliarde de euro. Aceste investiții sunt considerate prioritare pentru securitatea energetică a țării și pentru fluidizarea transportului de mărfuri pe fluviu. Cele două inițiative, denumite Bala 2 și Fast Danube 2, vizează atât gestionarea debitelor de apă necesare reactoarelor de la Cernavodă, cât și reducerea restricțiilor de navigație cauzate de nivelul scăzut al apei.
Proiectul Bala 2, care vizează bifurcația brațului Bala în județul Călărași, are un cost total estimat între 1,2 și 1,3 miliarde de euro. Ministrul Transporturilor a anunțat o alocare inițială de 200 de milioane de euro pentru demararea investiției, însă restul finanțării trebuie încă identificat. Această estimare de cost este semnificativ diferită de valoarea de aproximativ 1,02 miliarde de lei aprobată în 2024, ceea ce impune clarificări suplimentare privind soluția tehnică și bugetul final.
Implementarea proiectului Bala 2 ar trebui să permită redistribuirea debitelor între brațul Bala și Dunărea Veche, crescând nivelul apei cu până la 1,2 metri. Această manevră este esențială pentru a asigura cantitatea de apă necesară procesului de răcire a reactoarelor de la Cernavodă și pentru facilitarea navigației. Lucrările prevăzute includ restaurarea unui vechi braț de bifurcație, ridicarea pragului de fund și dragaje, precum și amenajări pentru habitatele sturionilor.
În paralel, proiectul Fast Danube 2 vizează sectorul comun româno-bulgar al Dunării, pe o lungime de circa 470 de kilometri. Bugetul acestui proiect este de aproximativ 230 de milioane de euro, finanțare europeană prin Connecting Europe Facility 2 acoperind 85% din costuri. Obiectivul principal este creșterea numărului de zile pe an în care navigația este posibilă de la 280 la cel puțin 340, prin dragaje în 12 puncte critice și stabilizarea malurilor.
Beneficiile economice ale proiectului Fast Danube 2 sunt estimate printr-o posibilă creștere de 20% a volumului de mărfuri transportate pe Dunăre. O navigație mai predictibilă ar putea reduce perioadele în care navele sunt forțate să aștepte sau să circule cu încărcături reduse din cauza deficitului de apă. Totuși, trecerea de la planificare la execuția propriu-zisă a acestor lucrări rămâne etapa critică pentru atingerea obiectivelor de transport și de securitate.
Importanța acestor investiții hidrotehnice este accentuată de vulnerabilitatea sistemului energetic național. În contextul în care unitățile de la Cernavodă au înregistrat opriri neplanificate și probleme de disponibilitate a echipamentelor, asigurarea unui debit constant de apă pentru răcirea reactoarelor devine o prioritate de securitate națională. Stabilitatea funcționării centralei depinde direct de capacitatea de a gestiona nivelurile fluviului în perioadele de secetă.