Platforma ROeID, sistemul destinat creării identității digitale pentru cetățenii români, ar putea fi implementată în viitor și în relația dintre utilizatori și instituțiile din sectorul privat. Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, a indicat că acest instrument ar putea fi folosit pentru identificarea clienților în cadrul băncilor sau la notari. Obiectivul este ca tot mai multe companii și instituții să recunoască acest tip de identitate digitală pentru a facilita interacțiunile.
Strategia de dezvoltare a platformei presupune o extindere a serviciilor prin cooptarea cât mai multor instituții ale statului, dar și printr-o mișcare laterală către sectorul economic. Bogdan Dumitru a explicat faptul că procesul de agregare a acestor servicii va fi unul gradual, însă scopul este ca utilizatorii să vadă utilitatea reală a sistemului. Adoptarea masivă ar putea fi accelerată dacă cetățenii vor beneficia de un proces de autentificare mult mai simplu și securizat în situații de impact.
Ministrul delegat a menționat că există un obiectiv de a atinge pragul de 5 milioane de utilizatori ROeID până în anul 2028. În prezent, procesul de adoptare este într-o fază de recuperare a unei întârzieri inițiale. Pentru a facilita utilizarea, se urmărește trecerea de la metodele clasice de logare, bazate pe e-mail și parolă, la un acces specific și securizat prin platforma ROeID, oferind astfel un standard modern de autentificare digitală.
În ceea ce privește aspectele tehnice, Bogdan Dumitru a indicat faptul că integrarea semnăturii electronice calificate în platformă este un pas care urmează să fie finalizat. Deși aplicația permite deja funcționalitatea de semnătură digitală prin cartea electronică de identitate (CEI), aceasta nu este încă o semnătură electronică calificată. Ministrul a subliniat necesitatea unei sincronizări mai bune între cele două mecanisme tehnice pentru a asigura funcționalitatea completă a sistemului.
Problemele de validare a conturilor, observate în timpul lansării platformei eSănătatea mea, au fost atribuite utilizării cărților de identitate vechi, care nu dețin elemente de securitate avansate. În aceste cazuri, verificarea datelor necesită intervenția unui operator uman pentru a preveni fraudele sau furtul de identitate. Pe măsură ce cetățenii vor înlocui buletinele cu noi documente, procesul de verificare va deveni automatizat, permițând gestionarea mai eficientă a vârfurilor de cereri.
Implementarea identității digitale reprezintă un pas esențial în procesul de modernizare a administrației publice și a serviciilor digitale. Această tranziție tehnologică vizează reducerea birocrației și creșterea securității datelor personale în mediul online. Integrarea sistemelor de autentificare modernă este un componentă critică pentru dezvoltarea economiei digitale și pentru facilitarea accesului cetățenilor la servicii esențiale într-un format complet digitalizat.