Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a abordat marți situația tabloului „Peisaj”, semnat de Nicolae Grigorescu, care a fost înregistrat oficial cu o valoare de doar 3,5 lei. Ioana Ciocan a calificat acest incident drept o eroare umană ce urmează să fie rectificată prin proceduri administrative. Lucrarea respectivă fusese evaluată la suma de 35.000 de lei înainte de anul 1989, însă greșeala de înregistrare a apărut în urma unei erori de denominare a valorii.
Tabloul în cauză este păstrat în depozitul Muzeului de Artă din Ploiești, o instituție care se află sub autoritatea Consiliului Județean, nu sub subordinea directă a Ministerului Culturii. Ioana Ciocan a menționat că a intrat în contact cu directorul muzeului pentru a analiza situația și a subliniat înțelegerea sa față de dificultățile tehnice întâmpinate de personal. Ministra a sugerat că eroarea a fost cauzată de utilizarea unor resurse limitate, precum computere vechi, care au dus la mutarea unei virgule în documente.
Procesul de reevaluare a bunurilor culturale mobile este o obligație legală pentru instituțiile publice, care trebuie îndeplinită la fiecare zece ani. Această activitate poate fi gestionată fie de către experți acreditați de Ministerul Culturii, fie de către evaluatori autorizați de Asociația Națională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). Ioana Ciocan a evidențiat însă că asigurarea bugetului necesar pentru evaluarea întregului patrimoniu, care include milioane de piese, reprezintă o provocare majoră pentru sistem.
Pe lângă lipsa de fonduri, ministra a semnalat și o insuficiență a numărului de specialiști cu competențe specifice în domenii precum pictura sau sculptura. Ioana Ciocan a precizat că inventarierea colecțiilor muzeale este un proces continuu, durata acestuia fiind influențată direct de mărimea instituției și de volumul obiectelor din patrimoniu. Ea a subliniat că problema nu poate fi atribuită unei singure instituții sau unui singur județ, având în vedere resursele limitate și salariile mici din sectorul muzeal.
Evaluarea patrimoniului cultural din România implică o gestionare complexă a inventarelor, procese care sunt esențiale pentru protecția legală a obiectelor de artă. Instituțiile de profil trebuie să mențină o actualizare constantă a datelor pentru a evita discrepanțe între valoarea istorică și cea înregistrată în actele oficiale. Această procedură de reevaluare decenală este un mecanism de control pentru a asigura corectitudinea datelor privind bunurile mobile de importanță națională.
Problema tehnică a valorii de 3,5 lei pentru o operă de Nicolae Grigorescu pune în evidență presiunile financiare și tehnice sub care operează muzeele din țară. Lipsa de dotări moderne și constrângerile bugetare afectează direct capacitatea de gestionare a patrimoniului cultural național. Ministra a insistat pe necesitatea unei abordări sistemice pentru a evita astfel de erori de înregistrare în viitor.