Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a criticat modul în care este abordată reforma administrativ-teritorială, subliniind necesitatea respectării strictă a normelor legale. Acesta a declarat că orice modificare a limitelor unităților administrativ-teritoriale impune organizarea unui referendum, proces obligatoriu pentru cetățeni. Emil Drăghici susține că orice tentativă de a impune comasări prin angajarea răspunderii, fără consultarea populației, ar reprezenta o transformare a sistemului într-o dictatură.
Emil Drăghici a respins argumentele conform cărora reorganizarea administrativă ar aduce economii la bugetul statului. Conform declarațiilor sale, economiile estimate sunt nesemnificative, menționând că a doua cifră de după virgulă este zero. În loc de reduceri bugetare, președintele ACoR avertizează că această reformă va genera costuri sociale foarte mari, care pot fi contabilizate doar după implementarea măsurilor, deoarece impactul asupra comunităților nu poate fi evaluat în prealabil.
Din perspectiva președintelui ACoR, miza reală a reformei nu este eficientizarea, ci o expansiune teritorială a orașelor și municipiilor către zonele din proximitate. El a descris acest proces ca fiind un interes politic imediat, indiferent de partidul de guvernare, menționând că scopul este de a pune mâna pe resursele și averea comunelor din jur. Emil Drăghici a subliniat că indicatorul de locuitori este utilizat pentru a justifica această expansiune teritorială.
În ceea ce privește stimulentele pentru primăriile care ar putea opta pentru comasarea voluntară, Emil Drăghici s-a declarat total împotrivă față de oferirea unor avantaje care să încurajeze populația să nu plătească impozite sau taxe. El a calificat astfel o astfel de abordare drept o formă de mită pentru electorat. Președintele a menționat că este de acord cu programele de dezvoltare locală, dar nu cu stimularea financiară directă a cetățenilor.
Emil Drăghici a avertizat că cetățenii vor reacționa foarte dur atunci când le va fi încălcat identitatea locală în urma procesului de unificare. El a comparat riscurile unei comasări forțate cu unirea unor familii de albine, explicând că o gestionare greșită poate duce la distrugerea ambelor entități. Primarii din asociație cer ca reforma să fie făcută cu respectarea legii și a drepturilor cetățenilor, evitând problemele sociale de tipic istoric.
Reforma administrativă este un subiect recorrent în administrația publică din România, amintind de discuțiile despre regionalizare din ultimii ani sau de referendumul validat de Curtea Constituțională din 2009. Procesul de reorganizare vizează ajustarea pragurilor de locuitori, de la cel de 1.500 de persoane, prevăzut în Legea 351/2001, la praguri de 3.000 de locuitori pentru comasarea obligatorie, într-un context de restructurare a unităților de bază ale statului.