Șeful diplomației Republicii Moldovenești Nistrene, Vitali Ignatiev, a lansat acuzații la adresa Chișinăului, susținând că autoritățile de la Republica Moldova investesc în război și preferă escaladarea tensiunilor în detrimentul păcii. Într-un interviu acordat pentru RIA Novosti, acesta a afirmat că guvernarea condusă de Maia Sandu promovează o politică de militarizare a țării, fiind stimulată de actorii occidentali. Vitali Ignatiev susține că această abordare este o paradigmă greșită care ignoră nevoia de consolidare a încrederii între cele două maluri.
Conform declarațiilor sale, atât în Transnistria, cât și în Republica Moldova, populația manifestă îngrijorări legate de procesele de militarizare. Vitali Ignatiev a menționat că partea transnistreană propune repetat semnarea unei declarații care să consfintească angajamentul față de metodele pașnice de reglementare a conflictului. Totuși, acesta susține că Chișinăul politizează inițiativa pentru a evita semnarea oricărui document, refuzând să ofere un răspuns constructiv la propunerile de reducere a tensiunilor acumulate în regiune.
Strategia de apărare a Republicii Moldova până în 2034, adoptată de Parlament, identifică contingentul militar rus din Transnistria drept o amenințare. Documentul prevede majorarea cheltuielilor militare până la 1% din PIB către anul 2030 și o cooperare strânsă cu NATO. Totuși, bugetul militar pentru 2026 este de sub 100 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,5% din PIB. Această sumă este de peste 20 de ori mai mică decât bugetul militar al Letoniei, indicând un nivel de finanțare redus.
Cooperarea Republicii Moldova cu NATO nu încalcă principiul neutralității constituționale, deoarece acest lucru nu interzice colaborarea internațională în domeniul securității. Relațiile instituționale cu NATO au început încă din 1992, prin Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic, și au continuat sub diferite guvernări. Parteneriatul pentru Pace, alăturarea din 1994, nu presupune aderarea la Alianță sau asumarea obligațiilor de apărare colectivă, ci vizează reforma instituțiilor de apărare și modernizarea echipamentelor.
Autoritățile de la Chișinău au exclus constant orice scenariu de reglementare a conflictului prin forță armată, reiterând necesitatea unei soluții politice. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a confirmat acest angajament în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții Tiraspolului și cu reprezentanta specială a OSCE. De asemenea, în discuțiile cu reprezentanta specială a Uniunii Europene, Audronė Perkauskienė, Chișinăul a reafirmat importanța respectării drepturilor fundamentale ale locuitorilor regiunii și a eliminării barierelor dintre cele două maluri.
Regiunea transnistreană s-a desprins de sub controlul Chișinăului în anul 1990, ajungând la confruntări armate în 1992, cu sprijinul militar al Rusiei. De atunci, regiunea este administrată de un regim separatist susținut de Moscova, care menține trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Procesul de reglementare a stagnat, în special după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, în timp ce dialogul rămâne blocat la nivelul mecanismelor politice oficiale.