Premierul Luca Niculescu a abordat tema unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România, subliniind că un astfel de proces depinde exclusiv de voința cetățenilor ambelor state. Afirmațiile au fost făcute în cadrul primei sale deplasări externe din funcția de prim-ministru, realizată în Republica Moldova. În acest context, liderul român a evidențiat faptul că obiectivele actuale ale Bucureștiului se concentrează pe dezvoltarea conexiunilor și a punților între cele două țări.
În cadrul vizitei oficiale, Luca Niculescu a susținut că există numeroase legături între cele două națiuni, însă dezbaterea privind unirea poate apărea în contexte dificile. Premierul a precizat că, în prezent, focusul este direcționat către apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și consolidarea relațiilor bilaterale. „Se va manifesta în momentul în care cetățenii din cele două țări îl vor dori”, a declarat Luca Niculescu, menționând necesitatea creării unor conexiuni mai strânse.
Programul oficial al premierului în Republica Moldova a inclus o serie de întâlniri cu autorități de rang înalt de la Chișinău. Luca Niculescu a purtat discuții cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, precum și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. De asemenea, premierul român a avut o întrevedere cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceste discuții au avut loc într-un moment în care ideea unirii este reevaluată în spațiul public.
Tema unirii a căpătat o relevanță sporită în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor exercitate de Rusia asupra Chișinăului. Aceste elemente geopolitice cresc preocupările legate de securitatea și viitorul statului moldovean. Anterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat că, deși ar vota pentru unire într-un referendum, subiectul nu beneficiază de o majoritate în rândul electoratului moldovean. Ea a subliniat că integrarea în UE este un obiectiv mai realist pentru protejarea suveranității.
În discuțiile sale, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova ar fi în siguranță alături de România, amintind de contextul istoric precum Pactul Ribbentrop-Molotov. Totodată, Nicușor Dan a declarat în 2025 că, deși susține personal unirea, România nu va întreprinde nicio acțiune atâta timp cât cetățenii Republicii Moldova vor menține forma actuală de stat. Aceste declarații reflectă poziția de prudență a actorilor politici față de procesul de integrare teritorială.
Discuțiile privind integrarea regională și securitatea de frontieră apar într-un climat geopolitic tensionat, marcat de conflicte majore în proximitate. În acest context, stabilitatea statelor din estul Europei rămâne o prioritate pentru partenerii regionali. Deciziile privind suveranitatea și alianțele de securitate sunt influențate direct de evoluțiile de la granița cu Ucraina și de relația Chișinăului cu marile puteri.