Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru a analiza un atac cibernetic asupra sistemelor informatice guvernamentale. Incidentul vizează securitatea statului și necesită stabilirea unor măsuri urgente pentru limitarea efectelor acestui breșaj de date. Autoritățile investighează modul în care s-au produs accesările neautorizate și evaluează amploarea atacului asupra infrastructurii digitale de stat.
Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a raportat că atacul a vizat aproximativ 750.000 de numere personale de identificare, cunoscute sub denumirea de IDNP. Informațiile extrase sunt de o complexitate ridicată, incluzând date de identificare precum numele, prenumele, data și locul nașterii, dar și detalii despre membrii familiei de gradul întâi. AGE a precizat însă că datele aferente cardurilor bancare ale cetățenilor nu au fost afectate de această breșă.
Setul de date compromise cuprinde detalii despre statutul de asigurat, medicul de familie, prestațiile sociale, pensii și dizabilități, precum și informații despre permisele de conducere, vehicule și companii administrate. Atacatorii au accesat și date financiare, inclusiv coduri IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților prin sistemul MPay. Această cantitate masivă de informații personale și sociale reprezintă un risc major pentru integritatea datelor cetățenilor vizate.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a avertizat că aceste date pot facilita tentative de înșelăciune prin inginerie socială. Infractorii ar putea contacta persoanele pretinzând că reprezintă bănci, vămi sau alte instituții, folosind informațiile reale pentru a părea credibili. Scopul final al acestor fraude ar fi obținerea unor date suplimentare, care pot crea riscuri serioase pentru victime în viitor.
În urma acestui incident, premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a anunțat demiterea directoarei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț. Tofan a semnalat existența unor indicii privind o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini, deși atribuirea responsabilității finale depinde de rezultatele anchetei. Șeful Guvernului a solicitat o atenție sporită asupra securității serviciilor digitale care gestionează volume mari de date.
Gestionarea securității cibernetice rămâne o prioritate critică pentru instituțiile de stat, în contextul în care sistemele informatice publice sunt ținte frecvente ale unor campanii de desstabilizare. Atacurile asupra infrastructurii digitale guvernamentale pot afecta nu doar confidențialitatea cetățenilor, ci și funcționarea administrativă a statului. Autoritățile de securitate monitorizează constant evoluția amenințărilor digitale pentru a preveni compromiterea ulterioară a datelor de stat.