Sociologul Dan Dungaciu a evaluat impactul vizitei oficiale a premierului Luca Niculescu în Republica Moldova, desfășurată pe 27 octombrie 2026. Analizând evenimentul, acesta a declarat că această deplasare a fost una dintre cele mai proaste percepții pentru administrația condusă de Maia Sandu. Conform sociologului, vizita a generat o serie de nemulțumiri în Chișinău, afectând imaginea politică a președintei moldovene în contextul relațiilor bilaterale.
Dan Dungaciu a subliniat că Maia Sandu a ales să numească în funcții cheie persoane care au lucrat cu România pe o singură direcție, fiind oameni de la USR. Sociologul a menționat că atât șeful Băncii Naționale, cât și ministrul din Guvernul de la Chișinău sunt persoane provenite din USR. Această alegere a funcționarilor a fost criticată de Dan Dungaciu, care a considerat că această strategie a influențat negativ percepția asupra administrației de la Chișinău.
Un alt motiv al dezamăgirii oficialilor moldoveni a fost lipsa unor promisiuni concrete în cadrul discuțiilor cu guvernul condus de Luca Niculescu. Dan Dungaciu a explicat că Republica Moldova se aștepta la anumite angajamente care nu au fost oferite. Sociologul a argumentat că România se află într-o situație critică, ceea ce limitează capacitatea de a face promisiuni de natură politică sau economică celor din Republica Moldova.
Sociologul a criticat, de asemenea, faptul că Luca Niculescu s-a conformat unei poziții care exclude subiectul unirii celor două state din discuții. Dan Dungaciu a comparat această evoluție cu cea a lui Vasile Tofan, care a trecut de la o poziție fermă la una mai permisivă pe această temă. Întrebarea ridicată de sociolog este utilitatea vizitelor dacă proiectul de unire nu mai reprezintă un obiectiv central al relațiilor dintre cele două părți.
Agenda vizitei premierului Luca Niculescu a inclus întâlniri cu Vasile Tofan, Maia Sandu și Igor Grosu, precum și inspectarea infrastructurii energetice. Deplasarea a vizat stația electrică Chișinău și linia electrică Vulcănești–Chișinău, în scopul consolidării securității energetice. Obiectivul principal a fost reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova și întărirea legăturilor cu infrastructura europeană prin cooperare politică și economică.
În perioada actuală, România gestionează diverse provocări interne, inclusiv o creștere semnificativă a cererilor de azil, majoritatea provenind din state implicate în conflicte militare. Această evoluție socială și administrativă se încadrează într-un context de gestionare a fluxurilor migratorii și a securității naționale, influențând prioritățile guvernului în relația cu partenerii regionali și stabilitatea internă a statului.