Un grup format din 81 de foști parlamentari ai Republicii Moldova, care au semnat Declarația de Independență din 1991, a adresat un apel oficial autorităților din România. Aceștia solicită președintelui, Parlamentului și Guvernului României să reanalizeze proiectul de modificare a Legii cetățeniei române. Propunerea legislativă vizează schimbarea condițiilor sub care descendenții foștilor cetățeni români pot obține cetățenia, fapt ce a generat îngrijorări în rândul comunității din Chișinău.
Apelul este trimis către instituțiile de stat și către cei 13 deputați care au inițiat propunerea legislativă. Semnatarii susțin că eventualele nereguli identificate în procedura de redobândire a cetățeniei trebuie combatute prin verificarea riguroasă a documentelor și aplicarea legii existente. Aceștia argumentează că măsurile propuse nu trebuie să limiteze accesul tuturor descendenților la această procedură, subliniind că „frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”.
Foștii parlamentari invocă legăturile istorice și familiale dintre România și Republica Moldova, amintind de separarea unor familii în urma ocupării sovietice a Basarabiei în 1940. În opinia acestora, descendenții persoanelor care au deținut cetățenia română trebuie să păstreze posibilitatea de a solicita redobândirea acesteia conform legii. Această chestiune este considerată crucială și în contextul procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, moment în care relația dintre București și Chișinău este de o importanță strategică.
Inițiativa legislativă, depusă la Senat pe 15 septembrie 2026, propune modificarea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. În prezent, articolul 11 permite redobândirea cetățeniei și de către descendenții persoanelor care au pierdut-o, până la gradul al treilea de rudenie. Proiectul propune limitarea procedurii speciale doar la persoanele care au deținut efectiv cetățenia română, ceea ce ar putea afecta direct drepturile copiilor și nepoților acestora care solicită cetățenia pe baza originii familiale.
Inițiatorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru eficientizarea procedurilor administrative și pentru reducerea timpilor de așteptare. De asemenea, aceștia menționează dificultățile întâmpinate de autorități în verificarea unui volum mare de solicitări și necesitatea prevenirii utilizării unor documente falsificate sau neconforme. Subiectul a fost menționat și în timpul vizitei premierului Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie, când acesta a declarat că va analiza proiectul după revenirea la București și după consultarea oficialilor din Republica Moldova.
Procesul legislativ privind cetățenia română este unul de o importanță majoră pentru stabilitatea juridică a persoanelor cu rădăcini transfrontaliere. În cadrul sistemului juridic român, Legea nr. 21/1991 reglementează modul în care cetățenia poate fi recâștigată de persoanele care au fost afectate de schimbările de granițe și regimuri politice din trecut. În prezent, proiectul se află în etapa de procedură parlamentară și nu a fost încă adoptat ca lege.