Statul ungar a preluat controlul asupra zeci de imobile istorice din Transilvania, utilizând companii și fundații finanțate direct de la Budapesta. Această strategie de achiziții a vizat în principal castele, hoteluri istorice și foste clădiri administrative, multe dintre acestea fiind într-o stare avansată de degradare. Printre proprietățile vizate se numără clădiri emblematice din orașe precum Oradea, Arad, Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare și Sighetu Marmației.
O parte semnificativă din aceste operațiuni a fost gestionată de compania de stat Manevi Zrt., aflată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În 2021, această entitate a înființat în România societatea Manevi Pro Transilvania SRL, la Satu Mare, beneficiind de majorări de capital care au ajuns la peste 281,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro. În paralel, Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală, cunoscută sub numele de KEÉÖMA, a primit finanțare publică pentru a prelua companii implicate în achiziții.
Printre tranzacțiile majore se regăsește achiziția Hotelului Dacia din Satu Mare, cumpărat de compania ungară cu aproximativ patru milioane de euro. Lista proprietăților include și alte edificii precum Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Corona din Sighetu Marmației, Hotelul Ferdinand din Hațeg sau Teatrul Vechi din Arad. Un caz specific este cel al Castelului Wesselényi din Jibou, unde imobilul și terenul de zece hectare au fost cumpărate de Micro Vision Consult pentru 800.000 de euro, înainte de a fi revândute către Manevi Zrt.
Achizițiile au fost posibile deoarece autoritățile române au renunțat în numeroase cazuri la dreptul de preempțiune prevăzut de Legea 422/2001. Această lege stipulează că statul român, prin Ministerul Culturii sau autoritățile locale, are prioritate în cumpărarea monumentelor istorice aflate în proprietate privată. În absența exercitării acestui drept de către instituțiile centrale sau locale, clădirile au fost lăsate la dispoziția cumpărătorilor, facilitând astfel intrarea în portofoliul entităților susținute financiar de guvernul de la Budapesta.
Viitorul acestor imobile este acum incert după ce schimbarea puterii politice de la Budapesta a dus la decizia de dizolvare a fundației KEÉÖMA în luna august. Guvernul condus de Péter Magyar a luat această măsură în contextul criticilor privind administrarea proprietăților, multe dintre acestea rămânând neutilizate sau degradate. Apare astfel o problemă privind finanțarea reabilitării și conservării acestor monumente, deoarece investițiile necesare pentru restaurarea lor sunt considerabile și nu par să fie garantate în acest moment.
Protecția patrimoniului imobil din România implică un echilibru între legislația națională și capacitatea de finanțare a monumentelor istorice. Deși Legea 422/2001 oferă instrumente legale pentru preluarea clădirilor de către stat, lipsa de intervenție a autorităților a permis extinderea portofoliului de proprietăți deținute de entități străine. În prezent, situația rămâne critică pentru multe clădiri care riscă să se degradeze suplimentar, indiferent de statutul lor juridic actual.