Republica Moldova și Ucraina desfășoară discuții privind organizarea controlului comun al frontierei pe teritoriul moldovenesc, la punctele de trecere Criva–Mămăliga și Mirnoe–Tabaki. Această inițiativă vizează fluidizarea traficului și sporirea siguranței călătorilor, într-un context în care serviciile de frontieră și vamale ale celor două state verifică persoanele și mărfurile în același punct, fiecare în limitele propriilor atribuții. Decizia este justificată de necesitatea de a proteja infrastructura de frontieră în fața atacurilor rusești asupra punctelor de trecere ucrainene.
Autoritățile de la Chișinău au explicat că această măsură este necesară deoarece Rusia a început să lovească sistematic punctele de trecere prin care Occidentul livrează arme Ucrainei. Din acest motiv, în luna septembrie, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a luat decizia de a retrage angajații de pe teritoriul Ucrainei. Această schimbare de procedură a fost dictată de riscurile de securitate, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei invocând și pericolul bombardării punctelor de trecere de pe partea ucraineană.
Alexei Lungu, liderul partidului Șansă, a criticat dur această evoluție, susținând că Moldova se transformă într-un teritoriu în care se „dictează interese străine”. Acesta a declarat că suveranitatea statului nu poate fi subiectul unor înțelegeri de culise și a întrebat de ce propriii grăniceri nu se pot descurca. Lungu a menționat un incident din octombrie, când grănicerii ucraineni au trecut frontiera moldovenească pentru a urmări un bărbat care încerca să evite mobilizarea, intervenția acestora fiind descrisă ca fiind violentă.
În realitate, mecanismul de control comun nu este o practică nouă, fiind utilizat de aproape zece ani între Republica Moldova și Ucraina. În iulie 2017, controlul comun a fost lansat la Pervomaisc–Cuciurgan, iar în decembrie același an, în punctul Palanca, pe teritoriul Republicii Moldova. Protocoalele actuale prevăd verificări comune pe teritoriul ucrainean la Briceni–Rossoșani și Giurgiulești–Reni, însă discuțiile recente vizează extinderea acestui model pe teritoriul moldovean la alte puncte de trecere.
Controlul comun nu le permite grănicerilor ucraineni să patruleze în interiorul Republicii Moldova sau să rețină persoane care fug de mobilizare. În ultimii cinci ani, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 46.000 de treceri ilegale ale frontierei de către bărbați veniți dinspre Ucraina. Autoritățile moldovene au demonstrat anterior că respectă legislația, având în vedere că au reținut în octombrie grăniceri ucraineni care au trecut ilegal râul Nistru în timpul unor misiuni de patrulare.
Republica Moldova aplică un mecanism similar, numit „control coordonat”, și la frontiera cu România. Acest model funcționează la Leușeni–Albița din aprilie 2023, iar în august 2025 a fost extins la punctul de trecere Giurgiulești–Galați. La acest punct, autoritățile moldovene verifică ieșirea din țară, în timp ce cele românești efectuează verificările la intrarea în România, realizând ambele controale la o singură oprire pe teritoriul românesc.