Premierul României, Luca Niculescu, a declarat marți, 27 octombrie 2026, că o eventuală unire a Republicii Moldova cu România va fi posibilă doar atunci când cetățenii ambelor state vor manifesta această dorință. În cadrul unui interviu acordat pentru TV Moldova, liderul guvernamental a subliniat că, în prezent, prioritatea Bucureștiului este consolidarea relațiilor bilaterale și facilitarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Declarațiile au fost făcute în cadrul primei sale deplasări externe din calitate de prim-ministru. Luca Niculescu a menționat existența multor legături între cele două țări și a recunoscut că subiectul poate apărea în discuții chiar și în contexte dificile. Obiectivul actual al României, conform premierului, este crearea unor punți și a unor conexiuni mai strânse, punând accent pe integrarea europeană a Republicii Moldova.
Înainte de acest interviu, premierul a participat la o serie de întâlniri oficiale în Chișinău. Aceste discuții au inclus sesiuni separate cu premierul Republicii Moldova, cu președintele Parlamentului de la Chișinău și cu șefa de stat a Republicii Moldova. Această agendă diplomatică a avut loc într-un moment în care ideea unirii a revenit în atenția publică, influențată de contextul războiului din Ucraina și de presiunile exercitate de Rusia asupra Chișinăului.
Contextul politic este marcat de poziția președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a declarat la începutul anului 2026 că, deși ar vota pentru unire într-un referendum, subiectul nu beneficiază de un sprijin majoritar în rândul electoratului moldovean. Maia Sandu a argumentat că aderarea la UE reprezintă un obiectiv mai realist care ajută la protejarea suveranității. Sondajele arată că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea, față de aproximativ 72% în România.
Istoricul relațiilor dintre cele două state include și declarații anterioare ale liderilor români. În 2025, președintele României, Nicușor Dan, a menționat că își dorește personal unirea, dar că România nu va întreprinde acțiuni atâta timp cât cetățenii Republicii Moldova susțin forma actuală de stat. De asemenea, Parlamentul de la București a adoptat în 2018 o declarație prin care a afirmat că va fi întotdeauna pregătit să susțină orice demers de reunificare, condiționat de voința cetățenilor.
Discuțiile privind integrarea regională și suveranitatea statelor din estul Europei rămân într-un cadru geopolitic instabil. În acest context, procesul de aderare la Uniunea Europeană este privit ca un mecanism de protecție pentru democrația și suveranitatea Republicii Moldova. Aceste eforturi de integrare europeană sunt considerate de autorități ca fiind un pas esențial pentru stabilitatea țării în fața amenințărilor externe.