Prim-ministrul Luca Niculescu a declarat, marți, în cadrul unei vizite la Chișinău, că procesul de unire dintre România și Republica Moldova este strâns legat de voința cetățenilor. Premierul, care a fost învestit în urmă cu o săptămână, a abordat această temă în cadrul unui interviu acordat pentru TVR Moldova. Acesta a subliniat că decizia finală privind integrarea celor două state aparține exclusiv populației de pe ambele maluri ale Prutului.
În timpul discuțiilor, Luca Niculescu a menționat existența unor legături multiple între cele două țări. El a precizat că dezbaterea privind unirea este una existentă, care poate apărea și în contexte dificile. Întrebat specific dacă unirea poate reprezenta un „plan B” pentru Republica Moldova în contextul aspirațiilor europene ale acesteia, premierul nu a oferit un răspuns direct, ci a insistat pe rolul cetățenilor. El a afirmat că unirea se va manifesta doar dacă cetățenii din ambele țări vor dori acest lucru.
Strategia actuală a guvernului vizează consolidarea conexiunilor dintre cele două state și facilitarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Luca Niculescu a explicat faptul că obiectivul principal este crearea unor punți și a unor conexiuni tot mai strânse între România și Republica Moldova. Premierul a reiterat că răspunsul la întrebările privind reunificare ține de decizia cetățenilor din țările respective, evitând astfel orice angajament politică impus de state.
Subiectul reunificării a fost ridicat anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a susținut că unirea ar putea fi soluția realistă pentru supraviețuirea democrației. Ea a sugerat că reunificarea ar putea deveni o alternativă în cazul în care procesul de aderare la UE stagnează. În același sens, Nicușor Dan a menționat că România nu va întreprinde acțiuni dacă cetățenii Republicii Moldova susțin forma actuală de stat, deși își exprimă dorința personală pentru unire.
Datele privind susținerea acestui proces variază semnificativ între cele două comunități, conform unui sondaj realizat de iData. La nivelul Republicii Moldova, unirea este susținută de 41% dintre cetățeni, în timp ce pe malul drept al Prutului, susținerea este mult mai ridicată, atingând aproximativ 72% dintre cetățeni. Aceste cifre reflectă divergențele de opinie publică pe care autoritățile trebuie să le ia în considerare în orice discuție privind integrarea regională.
Relația dintre România și Republica Moldova este marcată de o cooperare intensă pe plan politic și instituțional, fiind influențată direct de procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Evoluția acestui proces de aderare la Uniunea Europeană rămâne un punct central în agenda de securitate și diplomație a regiunii, influențând direct stabilitatea politică și opțiunile de integrare teritorială ale statului vecin.