Incursiunile de drone în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova au evidențiat o vulnerabilitate strategică în nord-estul țării. În prezent, avioanele F-16 decolează de la baze îndepărtate, precum Câmpia Turzii sau Fetești, pentru a intercepta amenințările în zona Moldovei. Acest lucru impune un interval de alertă, decolare și zbor de aproximativ 20-25 de minute, un timp considerabil în contextul misiunilor de poliție aeriană de urgență.
Situația este agravată de faptul că regiunea Moldovei nu dispune de o escadrilă de avioane de vânătoare. Singurul aerodrom militar din zonă, cel de la Bacău, operează doar cu avioane de școală IAR-99 Șoim și elicoptere IAR-330. Deși o utilizare mai intensă a aerodromului din Bacău ar reduce timpul de reacție la 13-15 minute, Ministerul Apărării Naționale susține că infrastructura actuală nu permite operarea aeronavelor de luptă de tip multirol din motive de securitate.
Consiliul Județean Bacău contrazice însă afirmațiile MApN, subliniind că aeroportul este o infrastructură critică utilizată masiv în scop militar. Conform instituției, în anul 2024 au fost înregistrate 4.015 mișcări de aeronave de tip multirol, iar pentru anul 2025 sunt estimate 4.918 mișcări. Autoritățile locale menționează că pista a fost reabilitată integral și că există un cadru de cooperare instituțională cu armata stabilit de la anul 2003.
Problema detecției este un alt factor critic în securitatea nord-estului. Sursele militare indică faptul că acoperirea radară a graniței cu Republica Moldova este mai puțin densă decât în zona Dobrogei, iar senzorii actuali au dificultăți în a identifica țintele care zboară la altitudini foarte mici. Pentru remediere, România a semnat un contract cu Thales pentru livrarea a 12 radare Ground Master 200 MM/A, însă livrările vor începe abia la sfârșitul anului viitor.
Analistul politico-militar Valentin Mateiu a observat că traiectoriile recente ale dronelor nu par să aibă ținte militare ucrainene clare, sugerând posibile teste de reacție. El a avertizat că transformarea acestei probleme de securitate într-o dispută politică publică ar putea fi exploatată de adversari. În prezent, capacitatea de răspuns depinde de planificarea internă și de posibilitatea de a compensa distanța prin detectarea timpurie a obiectelor neidentificate.
Evoluția amenințărilor în spațiul aerian al României a suferit o schimbare de direcție recentă. Dacă anterior incursunile proveneau dinspre Marea Neagră și zona Dunării, începând cu luna septembrie, acestea au început să fie detectate dinspre nord-est. Această nouă direcție pune sub semnul întrebării eficacitatea actualului dispozitiv de supraveghere concentrat în sudul țării, necesitând o adaptare a strategiilor de poliție aeriană.