Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, s-a întâlnit vineri la sediul ministerului cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene. Discuțiile au vizat consolidarea capacității europene de apărare și implementarea unor mecanisme de securitate regională. Un punct central al întâlnirii a fost participarea României la proiectele europene de apărare de interes comun, cunoscute sub acronimul EDPCI, care vizează domenii strategice pentru securitatea națională.
În cadrul discuțiilor, Ștefan-Radu Oprea a punctat că cele cinci proiecte europene de apărare de interes comun acoperă prioritățile României. Acestea vizează apărarea antiaeriană, utilizarea dronelor și a sistemelor antidrone, securitatea maritimă, supravegherea, precum și protecția spațiului și a Flancului Estic. Ministrul a considerat că includerea țării în aceste inițiative reprezintă o formă concretă de participare la configurarea cooperării europene în acest domeniu.
O altă temă majoră a reprezentat operaționalizarea Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Ministerul Apărării Naționale va sprijini dezvoltarea acestui proiect prin expertiză de specialitate și cooperare interinstituțională. Procesul va respecta caracterul civil al mecanismului și va funcționa în complementaritate cu structurile NATO relevante pentru securitatea Mării Negre. Scopul este îmbunătățirea cunoașterii situației maritime și protejarea infrastructurilor critice.
Roxana Mînzatu a încurajat România să utilizeze fondurile europene destinate apărării și securității. Ea a subliniat că țara are oportunitatea de a fi parte la procesul decizional european în regiunea Mării Negre. Totodată, s-a discutat despre instrumentul Security Action for Europe (SAFE) și necesitatea corelării investițiilor realizate prin acest mecanism cu nevoile operaționale ale României, asigurând în același timp complementaritatea cu eforturile de pregătire pentru apărare.
Ministerul Apărării Naționale a evidențiat necesitatea ca viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, să includă resurse adecvate. Aceste fonduri trebuie să asigure consolidarea securității și a apărării statelor de pe Flancul Estic, cu un accent deosebit pe cele din zona Mării Negre. S-au analizat, de asemenea, etapele pentru accesarea fondurilor suplimentare din redistribuirea sumelor neutilizate și continuarea accesării pe componenta SAFE 2.
Securitatea Mării Negre rămâne un subiect de o importanță strategică majoră pentru stabilitatea regională, implicând o coordonare intensă între instituțiile europene și cele naționale. Dezvoltarea mecanismelor de supraveghere și protecție a infrastructurilor maritime critice este esențială în contextul provocărilor de securitate actuale, necesitând atât expertiză tehnică, cât și un cadru financiar stabil pe termen lung.