România se confruntă cu un război informațional intens, marcat de campanii de dezinformare care au vizat direct stabilitatea socială. Începând cu data de 3 septembrie 2025, pe internet s-au răspândit clipuri care anunțau intrarea țării în conflictul din Ucraina, deși acest lucru nu s-a produs. Aceste narațiuni false au fost susținute de teorii care amenințau cetățenii cu încorporări forțate și preluarea acestora de pe stradă pentru a fi trimiși pe front.
Ministerul Apărării Naționale a implementat măsuri specifice pentru a combate acest flux de informații false. Armata utilizează o platformă dedicată, numită Inforadar, prin care verifică narațiunile suspecte alături de specialiști și publică materiale oficiale pentru a rectifica erorile. Militarii lucrează în regim de urgență, chiar și în timpul nopții, pentru a explica incidente precum căderea dronelor în teritoriul țării, încercând să prevină panicarea populației prin comunicare rapidă.
Tehnologia modernă a fost utilizată pentru a crește credibilitatea minciunilor, inclusiv prin tehnica de clonare a vocii. În cazul dezinformării privind intrarea în război, vocea fostului premier Ilie Bolojan a fost replicată prin inteligență artificială pentru a oferi o fațadă de autoritate. Generalul (r) Constantin Spînu explică faptul că aceste tactici vizează atacarea sentimentului de urgență și exploatarea emoțiilor primare, precum frica și nesiguranța, într-un cadru de decizie care pare difuz pentru cetățeni.
Reacția politică în fața acestor fenomene este una divizată, în timp ce cadrul legislativ rămâne limitat. Senatorii din AUR, precum Petrișor Peiu, Ștefan Geamănu sau Andrei Dârlău, susțin că protejarea libertății cuvântului este esențială și că nu trebuie sancționate opiniile. În prezent, în România nu există o lege specifică ce să stabilească sancțiuni pentru cei care răspândesc intenționat dezinformări, ceea ce limitează capacitatea statului de a pedepsi actorii responsabili pentru aceste campanii.
Autoritatea de reglementare, CNA, monitorizează spațiul online și a trimis peste 500 de solicitări către rețelele de socializare în ultimii doi ani pentru eliminarea conținutului ilegal. Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, subliniază că misiunea instituției este analiza posibilelor încălcări ale legii, fără a exercita cenzură. Totuși, datele arată că în perioada 2025-2026, aproape jumătate dintre sesizările analizate de către această instituție au fost dezinformări, evidențiind amploarea atacurilor hibride.
Contextul securitar european rămâne tensionat, în condiții în care lideri precum Kaja Kallas au semnalat lipsa de bunăvoință din partea Rusiei pentru negocierea unui acord de pace. În acest climat de instabilitate, campaniile de dezinformare sunt utilizate strategic pentru polarizarea societăților și slăbirea încrederii în instituțiile statului, fiind clasificate oficial ca amenințări majore la adresa securității și democrației.