Comisia Europeană a propus, în primul semestru al anului 2025, diverse inițiative menite să accelereze investițiile și să crească nivelul de pregătire în domeniul apărării. Un element central al acestui proces este programul SAFE, un instrument financiar de 150 de miliarde EUR. Prin intermediul acestuia, statele membre pot accesa împrumuturi pe termen lung, cu termeni favorabili, pentru investiții urgente în capabilități militare și în dezvoltarea bazei industriale europene de apărare.
România este beneficiarul celei de-a doua cele mai mari alocări din acest program, după Polonia, primind aproximativ 16,68 miliarde EUR. Această sumă reprezintă circa 4,4% din PIB-ul nominal al României pentru anul 2025. Alocarea importantă pentru statele din Europa Centrală și de Est este influențată de proximitatea față de războiul din Ucraina, factor care a modificat percepția asupra riscurilor și a urgenței investițiilor în securitate.
Finanțarea prin SAFE oferă condiții mult mai avantajoase decât cele de pe piețele financiare obișnuite, având o maturitate de până la 45 de ani. Conform datelor prezentate de MApN, perioada de grație este de 10 ani, iar dobânda va fi de maximum 3%. Fondurile vor fi disponibile în perioada 2026-2030, având ca obiectiv principal modernizarea, extinderea și integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene de producție și furnizare.
Din totalul fondurilor, aproximativ 60% (9,5 miliarde EUR) sunt destinate achizițiilor MApN, în timp ce 2,8 miliarde EUR revin către MAI. În cadrul bugetului MApN, componenta terestră primește 4,4 miliarde EUR, urmată de componenta aeriană cu 2,9 miliarde EUR, muniția cu 1,2 miliarde EUR și componenta maritimă cu aproximativ 1 miliard EUR. Investițiile vor acoperi transportoare blindate, mașini de luptă, elicoptere, sisteme de rachete și nave de patrulare.
O parte semnificativă a banilor, respectiv 4,2 miliarde EUR, va fi direcționată către infrastructura duală, acoperind finalizarea tronsoanelor Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Aceste autostrăzi vor servi atât circulației civile, cât și mobilității militare, îmbunătățind conectivitatea Moldovei cu restul țării și cu granița cu Republica Moldova. Estimările indică faptul că cheltuielile vor crește gradual, de la circa 1,5 miliarde EUR în 2026, până la 5,3 miliarde EUR în 2030.
Evoluția securității europene a marcat sfârșitul perioadei caracterizate prin „dividendul păcii”, un fenomen prin care creșterea PIB-ului a fost susținută de cheltuieli militare reduse după Războiul Rece. În prezent, această dinamică s-a schimbat, iar statele europene trebuie să se adapteze la o nouă realitate în care investițiile în apărare devin necesități fundamentale pentru descurajarea unor potențiale conflicte la granițe.