România a formulat o ofertă pentru Statele Unite ale Americii, vizând suportul financiar pentru militarilor americani staționați pe teritoriul țării. Propunerea include plata a aproximativ 15.000 de euro pentru fiecare soldat american, alături de facilități destinate familiilor acestora, precum accesul la spitale și școli. Această inițiativă vine în contextul în care Washingtonul solicită ca Bucureștiul să preia o parte din costurile de cazare și întreținere, după ce până acum SUA au acoperit integral aceste cheltuieli.
Oficialii români au solicitat, la rândul lor, suplimentarea efectivelor americane și trimiterea de echipamente militare suplimentare în țară. Negocierile privind contribuția României sunt în desfășurare, în timp ce Elbridge Colby, numărul doi în Pentagon după Pete Hegseth, analizează diverse scenarii de lucru. Colby urmează să prezinte variantele de prezență militară în Europa secretarului pentru Război, Pete Hegseth, care îi va transmite deciziile președintelui Trump, așteptate la începutul lunii decembrie.
Ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a subliniat că vizita lui Colby este menită să clarifice prezența militară americană pe flancul estic. Muraru a insistat pe importanța oferirii unor asigurări că aceste decizii strategice și investiții au suportul atât al președintelui României, cât și al liderilor politici, indiferent de eventualele schimbări de configurație parlamentară. Vizita oficialului american include și o oprire în Polonia, fiind vizitate cele două state-cheie de pe flancul estic.
Pentru a susține această prezență, Guvernul intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 în baza Mihail Kogălniceanu. Planul vizează modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și adaptarea bazelor la noile sisteme de armament. Proiectele includ dezvoltarea Centrului european de instruire F-16 de la Fetești și accelerarea coridoarelor de mobilitate militară, pentru a asigura condiții optime de găzduire pentru trupele și capabilitățile aliate.
În acest proces de transformare a capacităților de apărare, autoritățile române urmăresc majorarea cheltuielilor pentru apărare de la nivelul actual de aproximativ 2,5% din PIB la 5% din PIB. Această mișcare este aliniată cu obiectivele NATO și vine într-un moment de intensificare a tensiunilor în Marea Neagră. România este deja al doilea beneficiar, după Polonia, al fondurilor din cadrul programului european de achiziții comune în domeniul apărării, cunoscut sub numele de SAFE.
Prezența militară în regiunea Mării Negre este considerată critică pentru securitatea transatlantică și unitatea NATO. România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani și a fost primul stat european care a resimțit reduceri ale efectivelor impuse de administrația lui Donald Trump anul trecut. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA rămâne o prioritate pentru securitatea regională în contextul conflictului din Ucraina.