Ministerul Energiei și conducerea Nuclearelectrica au început lucrări prioritare pentru identificarea unor soluții tehnice menite să asigure funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. Obiectivul principal este prevenirea unei situații de oprire a centralei în cazul în care debitul Dunării va scădea sever în perioada verii anului 2027. Această demersare vine ca o măsură de siguranță pentru a evita repetarea problemelor hidrologice întâmpinate în perioada actuală.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a precizat că procesul de lucru se desfășoară într-un regim prioritar, implicând direct directorul și conducerea companiei Nuclearelectrica. Autoritățile urmăresc găsirea unor soluții care să poată fi puse în aplicare într-un interval de timp relativ scurt. Scopul este ca, în cazul în care anul viitor se vor manifesta condiții hidrologice similare cu cele de anul acesta, riscul de oprire a reactoarelor să fie eliminat prin intervenții preventive.
Strategia de intervenție propusă de Dumitru Chisăliță include două direcții distincte pentru gestionarea riscurilor. Prima direcție vizează implementarea unor măsuri pe termen scurt și mediu, care să ofere un răspuns rapid la fluctuațiile de debit. A doua direcție vizează dezvoltarea unei soluții structurale pe termen mediu și lung, asigurând o stabilitate de durată a alimentării cu apă a centralei nucleare, indiferent de variațiile climatice.
Situația hidrologică din 2026 a fost descrisă de ministru ca fiind de un caracter excepțional, depășind scenariile statistice utilizate anterior la proiectarea centralei. Dumitru Chisăliță a subliniat că debitul Dunării suferă schimbări bruște, care sunt dificil de anticipat prin modelele statistice obișnuite. Aceste variații de volum sunt considerate neobișnuite din punct de vedere statistic, reprezentând o provocare nouă pentru gestionarea resurselor de apă necesare procesului de răcire.
Pentru soluția pe termen lung, proiectul Bala 2 este menționat ca fiind esențial pentru îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă al centralei. În ceea ce privește partea tehnică, directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a anunțat că societatea va lucra începând cu luna octombrie alături de specialiști din mediul academic. Aceștia vor documenta diverse soluții tehnice, iar prioritizarea acestora va depinde de rapiditatea implementării și de datele tehnice actualizate.
Funcționarea reactoarelor de la Cernavodă este strâns legată de nivelul de debit al Dunării, deoarece apa este esențială pentru procesele de răcire. În perioadele de secetă sau scădere a debitului, capacitatea de producție poate fi afectată, ceea ce poate duce la scăderea presiunii pe sistemul energetic național. Gestionarea acestor riscuri hidrologice este critică pentru menținerea stabilității furnizării de energie electrică în România.