Serviciul Român de Informații monitorizează modul în care Federația Rusă recrutează persoane pentru a comite acte de sabotaj pe teritoriul României. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a detaliat mecanismele de recrutare și vulnerabilitățile exploatate de actoriile străine în cadrul unor operațiuni hibride. Aceste acțiuni vizează distrugerea sau perturbarea unor obiective critice pentru securitatea națională, precum infrastructura energetică, obiectivele militare sau cele industriale.
Procesul de recrutare începe adesea prin intermediul rețelelor sociale, prin solicitări simple care vin la pachet cu promisiuni de sume de bani. SRI identifică un profil specific de executanți, care nu sunt spioni antrenați, ci persoane cu vulnerabilități financiare, persoane cu antecedente penale sau indivizi marginalizați social. Această strategie permite Federației Ruse să aleagă cu precizie persoane care pot îndeplini misiuni specifice fără a necesita pregătiri complexe de tip spionaj clasic.
Operațiunile de sabotaj sunt structurate astfel încât executanții să nu aibă cunoștințe despre adevărații coordonatori ai atacurilor. Se utilizează intermediari, numiți persoane proxy, care separă organizatorii de cei care pun în practică acțiunile de sabotaj. Acest mecanism permite desfășurarea unor atacuri sub un steag fals, unde un cetățean poate coordona de la distanță o activitate care se desfășoară într-un al treilea stat, protejând astfel identitatea comanditarului.
SRI a făcut publice patru cazuri de sabotaj în România începând cu anul 2024, după ce și DIICOT au identificat rețele implicate în incidente precum incendierea uzinei de armament Carfil. Obiectivul principal al serviciului este identificarea acestor amenințări într-o fază incipientă, înainte de materializarea atacurilor. Pentru acest lucru, autoritățile urmăresc să determine cine coordonează operațiunile, ce ținte sunt vizate și care sunt persoanele proxy implicate.
Ovidiu Marincea a subliniat că sabotajul este o activitate transfrontalieră, ceea ce face ca monitorizarea să fie o provocare majoră pentru serviciile de informații. Deși România se află în interiorul NATO, țara asistă la provocări dinspre instrumente non-militare, în contextul războiului hibrid lansat de Rusia. Aceste activități de sabotaj nu reprezintă doar o îngrijorare pentru statul român, ci afectează întreaga comunitate euroatlantică și securitatea regională.
Aceste riscuri de securitate apar într-un context geopolitic tensionat, în care Rusia utilizează diverse instrumente pentru a destabiliza regiunea. În timp ce vecinii Ucrainei se confruntă cu amenințări militare directe, statele membre ale NATO, inclusiv România, trebuie să gestioneze atacurile hibride. Acestea vizează utilizarea unor metode non-militare pentru a crea instabilitate și pentru a testa reziliența instituțiilor și a infrastructurii critice europene.