Peste 50 de instituții publice și companii de stat, incluzând ministere, spitale de urgență și autorități precum Apele Române sau Agenția de Cadastru, au declarat că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) nu le-a efectuat niciodată controale. Această situație apare în contextul în care unele dintre aceste entități au fost ținte ale atacurilor informatice. Directoratul nu a considerat incidentele de la cadastru și de la spitale drept crize de securitate cibernetică, deși acestea au afectat serviciile publice.
Un incident major a avut loc în iulie 2026 asupra sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), blocând vânzările și cumpărările de locuințe. Deși DNSC a trimis alerte de vulnerabilitate către ANCPI încă din 2024, instituția nu a verificat dacă măsura de siguranță a fost aplicată. ANCPI a fost înscrisă în registrul DNSC abia pe 22 iulie, la peste o săptămână după incident, deși termenul limită pentru înregistrare fusese toamna anului trecut.
Sectorul medical se confruntă cu vulnerabilități similare, fiind țintă a atacurilor cibernetice care pot avea impact asupra siguranței internaționale. Din 60 de spitale contactate, 43 au răspuns, dintre care doar Institutul Clinic Fundeni a susținut că DNSC efectuează verificări periodice. Restul unităților medicale au confirmat că nu au fost controlate de către Directorat în cei cinci ani de la înființarea acestuia, deși unele au primit doar asistență tehnică în urma unor atacuri.
DNSC justifică lipsa controalelor prin deficitul de personal și prin complexitatea atribuțiilor de supraveghere. Directoratul funcționează cu o structură extrem de redusă, având doar trei angajați în Direcția verificare și control, care trebuie să monitorizeze peste 1.200 de instituții. În prezent, instituția are ocupate doar 19% din posturile prevăzute în organigramă, deoarece recrutarea de specialiști este dificilă din cauza competiției cu sectorul privat.
Securitatea cibernetică a instituțiilor de stat este gestionată în cadrul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), unde DNSC colaborează cu SRI, MApN, MAI, MAE și STS. Totuși, informații precum numărul de ședințe ținute de acest consiliu sau numărul exact de funcții de conducere de la DNSC sunt clasificate. Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a refuzat să divulge numărul de șefi, invocând necesitatea de a proteja informațiile în fața unor actori precum Rusia sau Coreea (de Nord).
În România, numărul incidentelor de securitate cibernetică este în creștere, înregistrându-se 23.500 de astfel de evenimente între ianuarie și august 2026, aproape dublu față de anul precedent. Această evoluție reflectă o vulnerabilitate crescută a infrastructurilor critice în fața atacurilor informatice, care pot viza atât câștigul financiar, cât și acțiuni desfășurate în cadrul războiului hibrid.