Serviciul Român de Informații a anunțat, joi seară, 5 noiembrie, că Aeroportul Otopeni a fost vizat de alte două amenințări cu bombă. Aceste alerte au fost direcționate către aeronave aflate la sol, adăugând un nou capitol de tensiune la evenimentele de securitate raportate pe parcursul aceleiași zile. Autoritățile au intervenit imediat pentru a gestiona situația și pentru a asigura siguranța pasagerilor și a echipajelor de zbor.
Una dintre noile amenințări vizează un zbor operat de KLM, care are ca destinație Tel Aviv și realizează o escală în România. Deși evaluarea efectuată de SRI indică faptul că amenințarea este falsă, piloții au decis să solicite o intervenție specializată. După consultarea companiei aeriene și având în vedere destinația finală a zborului, echipajul a cerut efectuarea unui control pirotehnic riguros asupra aeronavei.
Ca urmare a acestei alerte, se desfășoară în prezent o procedură complexă de verificare care include pasagerii, bagajele de cală și însăși aeronava. Această măsură de siguranță este necesară pentru a elimina orice risc, în ciuda concluziilor preliminare ale serviciilor de informații. Procedura urmează protocoalele stricte de securitate aeroportuară pentru a garanta că nicio amenințare nu este ignorată, indiferent de probabilitatea sa de realitate.
Aceste evenimente urmează alte două incidente de securitate raportate anterior în aceeași zi de joi. Un avion Wizz Air, care plecase de la Milano, a fost vizat de o alertă, fiind obligat să aterizeze în siguranță pentru a permite debarcarea celor 182 de pasageri și a echipajului. Ulterior, zborul Air Serbia ASL 102 pe ruta Belgrad - București a fost, la rândul său, vizat de o amenințare cu bombă, însă verificările au confirmat lipsa unui pericol real.
Compania Națională Aeroporturi București a precizat că, în urma verificărilor de la zborul Air Serbia, nu au fost identificate elemente care să confirme existența unei amenințări reale. Traficul aerian pe aeroport a continuat să se desfășoare conform planurilor de zbor stabilite, fără a fi afectat major de aceste intervenții. Aeronavele au putut decola și ateriza în deplină siguranță, în ciuda necesității de a activa protocoalele de criză.
Gestionarea acestor alerte multiple subliniază vulnerabilitatea infrastructurii aeroportuare în fața amenințărilor de tip fals alert. În contextul securității regionale, astfel de incidente necesită o coordonare rapidă între serviciile de informații, companiile aeriene și autoritățile aeroportuare. Monitorizarea constantă a fluxurilor de pasageri și a comunicațiilor rămâne o prioritate pentru menținerea ordinii și a siguranței în spațiul aerian românesc.