Fostul ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avertizat că România ar putea fi ținta unor noi acțiuni de sabotaj și a unor tentative de atacuri teroriste. Mesajul său a fost publicat pe Facebook în urma anunțului făcut de SRI și DIICOT privind identificarea unei rețele coordonate din Rusia. Această rețea este suspectată de implicarea în incendiul produs pe platforma industrială Carfil din Brașov, un incident care a pus în alertă serviciile de informații naționale.
Cătălin Predoiu a subliniat succesul operațiunii de capturare a sabotorilor, apreciind activitatea SRI și DIICOT, dar și rolul Ministerului Afacerilor Interne. El a menționat că structurile de poliție și culegere de informații ale MAI au avut un rol esențial, beneficiind de o componentă importantă de cooperare polițienească internațională. Fostul ministru a cerut susținere financiară și logistică pentru aceste structuri, argumentând că ele trebuie dezvoltate accelerat pentru a putea face față presiunilor.
Ancheta vizează trei cetățeni străini, respectiv doi bieloruși și un ucrainean, care sunt suspectați de implicarea în incidentul de la Brașov. Autoritățile au identificat că doi dintre acești suspecți se aflau în Germania, unde au fost arestați preventiv, pregătind probabil și alte acțiuni similare pe teritoriul german. Al treilea suspect a fost localizat în Polonia, iar Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare pentru toate cele trei persoane.
Investigațiile realizate de procurori și de SRI indică faptul că activitatea rețelei nu s-a limitat la platforma industrială Carfil, aflată în structura ROMARM. Suspecții ar fi urmărit și alte obiective cu importanță militară sau industrială, atât în România, cât și în alte țări europene, inclusiv fabrici de armament. SRI a explicat că recrutarea acestor persoane are loc adesea pe platformele de socializare, prin propunerea unor sarcini care par inițial fără risc.
Metoda de recrutare implică solicitarea unor activități precum fotografierea unor clădiri sau monitorizarea unor obiective în schimbul unor sume de bani. Ulterior, persoanele pot fi implicate în acțiuni mult mai grave, cum ar fi provocarea de incendii, distrugerea unor instalații sau chiar comiterea de asasinate. Rețelele de sabotaj vizează în special persoane aflate în dificultăți financiare, care pot fi ulterior constrânse să continue acțiunile prin metode de șantaj sau amenințare.
Aceste operațiuni de sabotaj se încadrează în cadrul amenințărilor hibride, care vizează destabilizarea infrastructurilor critice și a obiectivelor de importanță națională. În prezent, cercetările continuă cu participarea activă a SRI, DIICOT, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu partenerii internaționali, pentru a identifica toate punctele de vulnerabilitate și a preveni escaladarea atacurilor.