Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a depus la Senat, marți, 27 octombrie 2026, o inițiativă legislativă prin care propune limitarea mandatelor conducătorilor serviciilor de informații și securitate. Propunerea vizează șefii SRI, SIE, SPP și STS, precum și structurile departamentale DGPI și DGIA. Conform proiectului înregistrat sub numărul B590/2026, acești oficiali ar avea mandate de cinci ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, fără ca aceeași persoană să poată ocupa funcția pentru mai mult de două mandate.
Inițiativa urmărește să rezolve lipsa unor reguli clare privind durata funcțiilor și procedurile de eliberare din funcție. Nicoleta Pauliuc a subliniat că, în prezent, legislația nu stabilește limite de timp pentru directorii SRI și SIE, iar pentru SIE nu există nici o procedură clară de eliberare. Propunerea propune ca directorul SIE să fie eliberat de Parlament, în ședință comună, la propunerea președintelui României sau a unei treimi dintre deputați ori senatori, similar modelului aplicat la SRI.
Pentru celelalte instituții, mandatul de cinci ani ar fi corelat cu durata mandatului președintelui României, care conduce CSAT. La SPP, eliberarea ar fi decisă de președinte, la propunerea CSAT, în timp ce pentru STS decizia ar reveni CSAT, la propunerea președintelui acestuia. În cazul DGIA, decizia de eliberare ar aparține ministrului apărării naționale, cu avizul CSAT, iar pentru DGPI, decizia ar fi luată de ministrul de resort, tot cu avizul CSAT.
Proiectul introduce și mecanisme pentru asigurarea continuității conducerii în cazul funcțiilor vacante, evitând astfel riscurile de securitate. La SRI, SPP și STS, atribuțiile ar fi preluate temporar de prim-adjunct, în timp ce la SIE, un adjunct ar fi desemnat de CSAT, la propunerea președintelui României. Pentru DGPI și DGIA, persoana care ar exercita interimul ar fi desemnată de ministrul de resort, cu informarea CSAT, pentru a preveni orice blocaj administrativ sau de securitate.
Nicoleta Pauliuc a menționat că această propunere a fost susținută anterior de SIE, SPP, MApN și MAI, deși amendamentele similare au fost respinse în septembrie 2026. Senatoarea a invocat modele internaționale, precum cel din Spania, unde mandatul directorului serviciului de informații este de cinci ani, sau cel din Italia, unde durata cumulată este limitată la opt ani. Proiectul propune, de asemenea, consolidarea controlului parlamentar prin raportarea anuală a DGIA către comisii și alegerea membrilor comisiei de control a SRI din rândul parlamentarilor din comisii de apărare.
În prezent, legislația română nu prevede mandate fixe pentru conducătorii serviciilor de informații, lăsând aceste funcții fără o limită temporală explicită sau proceduri de încheiere bine definite. Această lipsă de reglementare a fost identificată ca un punct critic în cadrul discuțiilor despre securitatea națională și controlul instituțiilor de stat. Propunerea B590/2026 urmează acum să parcurgă procedura parlamentară standard pentru a fi adoptată sau respinsă.