Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat convocarea unei ședințe a Consiliului Național de Securitate pentru a analiza un atac cibernetic de amploare. Incidentul a vizat sistemele informaționale guvernamentale ale țării și a generat necesitatea unor măsuri urgente de răspuns. Ședința va avea loc în zilele următoare, cu scopul de a evalua impactul asupra infrastructurii digitale și de a stabili noi proceduri de protecție a datelor cetățenilor.
Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a raportat că atacatorii au extras neautorizat date aferente aproximativului 750.000 de IDNP-uri. Informațiile sustrase includ nume, prenume, data și locul nașterii, precum și detalii despre membrii familiei de gradul 1. Lista datelor compromise este extinsă, cuprinzând statutul de asigurat, medic de familie, informații despre pensii, prestații sociale, dizabilități, fotografii, permise de conducere, vehicule și companii administrate de cetățeni.
Pe lângă datele de identificare, au fost afectate și informații financiare, inclusiv coduri IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților MPay. Totuși, AGE a precizat că datele aferente cardurilor bancare nu au fost afectate de acest incident. Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a subliniat că, deși datele extrase nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale, ele permit escrocilor să contacteze cetățenii sub pretextul unor reprezentanți ai băncii sau ai vămii.
În urma incidentului, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat demiterea directoarei AGE, Nicoleta Colomeeț. Vasile Tofan a solicitat ca instituția să prioritizeze securitatea serviciilor digitale, avertizând că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Autoritățile dețin indicii privind o campanie mai largă care implică actori statali străini, iar serviciile competente desfășoară investigații pentru a confirma această direcție în cadrul incidentului recent.
Riscul major identificat de Serghei Diaconu constă în modul în care atacatorii pot utiliza detaliile sustrase pentru a obține informații suplimentare, de un caracter mult mai periculos. Prin prezentarea unor detalii reale despre viața cetățenilor, escrocii pot manipula victimele în numele unor organe oficiale. Această tactică de inginerie socială transformă datele de identificare într-un instrument de fraudă prin care se solicită acces la alte informații sensibile.
Securitatea cibernetică a instituțiilor de stat rămâne un punct critic în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. Atacurile asupra infrastructurii digitale guvernamentale sunt adesea utilizate pentru destabilizarea ordinii publice sau pentru colectarea de informații de intelligence. Gestionarea acestor incidente necesită o coordonare strânsă între agențiile de securitate și autoritățile de guvernare electronică pentru a preveni compromiterea masivă a datelor de identificare naționale.