Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a detaliat mecanismele utilizate de Federația Rusă în cadrul războiului hibrid desfășurat pe teritoriul României. Aceste operațiuni clandestine vizează în mod direct infrastructura critică, inclusiv obiectivele industriale, militare și din sectorul energetic. Strategia de atac se bazează pe utilizarea unor intermediari din alte state pentru a masca originea acțiunilor, transformând sabotajul într-o activitate transfrontalieră extrem de complexă de monitorizat.
Recrutarea persoanelor implicate nu se realizează prin agenți antrenați, ci prin exploatarea vulnerabilităților sociale. Ovidiu Marincea a explicat faptul că Moscova caută cetățeni cu probleme financiare, antecedente penale sau persoane excluse din grupurile sociale. Contactul inițial are loc adesea prin platforme de socializare, sub forma unor solicitări care par inofensive, cum ar fi documentarea unor puncte strategice prin fotografiere, oferind în schimb sume de bani disproporționat de mari față de cerință.
Serviciul Român de Informații a raportat patru cazuri de sabotaj în România începând cu anul 2024. Aceste cazuri demonstrează utilizarea unor persoane coordonate pentru scopuri precise, fără ca acestea să fie neapărat conștiente de identitatea reală a comanditarilor. Folosirea unor state proxy permite Federației Ruse să atribuie acțiunile altor entități, încercând astfel să evite responsabilitatea directă pentru atacurile asupra obiectivelor civile sau strategice din România.
Combaterea acestor amenințări necesită o cooperare strânsă între SRI și alte instituții, precum DIICOT, MApN și MAI. Provocarea majoră constă în faptul că o amenințare poate fi coordonată simultan din trei state diferite și poate trece granița printr-un simplu telefon. Identificarea acestor rețele în fază incipientă este esențială pentru a preveni distrugerea sau perturbarea activităților care pot afecta direct securitatea națională a statului român.
În ciuda presiunii exercitate de Moscova prin instrumente non-militare asupra flancului estic al NATO, reprezentantul serviciului a respins ideea de vulnerabilitate psihologică. Ovidiu Marincea a declarat că serviciul nu deține lipsă de cunoaștere, viziune sau resurse necesare pentru a îndeplini misiunea. Deși există o preocupare reală privind escaladările recente realizate de Rusia, acesta a subliniat că instituțiile de securitate nu simt frică în fața acestor provocări hibride.
Războiul hibrid reprezintă o componentă centrală a conflictului actual, utilizând metode care nu sunt pur militare pentru a destabiliza societățile. În timp ce vecinii ucraineni se confruntă cu o agresiune militară directă, statele din interiorul NATO, precum România, sunt expuse unor provocări prin instrumente non-militare. Această dinamică impune o adaptare rapidă a tuturor agențiilor europene pentru a contracara tacticile de sabotaj și de dezinformare.