O analiză realizată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), actualizată la 26 octombrie, evidențiază vulnerabilitățile Europei în fața campaniilor hibride. Raportul semnat de Linda Tóthová, cu contribuția Laurei Zghibarta, subliniază că dificultățile în detectarea dronelor și fragmentarea răspunsului între autorități limitează capacitatea de apărare. Acțiunile cu costuri redute pot perturba servicii și infrastructuri, punând statele în situații dificile privind amploarea intervenției necesare pentru a contracara aceste amenințări.
Problematica detectării dronelor este complexă, deoarece sistemele concepute pentru amenințări aeriene convenționale trebuie să identifice și aparate mici sau care zboară la joasă altitudine. Odată detectat un obiect, autoritățile se confruntă cu necesitatea de a stabili rapid cine poate interveni și cu ce mijloace specifice. Utilizarea repetată a unor interceptoare costisitoare împotriva unor drone ieftine poate pune o presiune financiară majoră asupra resurselor, în timp ce perturbarea unui nod logistic produce costuri semnificative chiar și fără distrugerea fizică a infrastructurii.
Identificarea autorilor atacurilor reprezintă o altă dificultate majoră, semnalată prin evaluările experților sintetizate în documentul „Hybrid warfare — A test for Europe’s defences”. Detectarea inegală, competențele juridice fragmentate și procesul de atribuire a responsabilității prea lent pot împiedica un răspuns eficient din partea statelor. Acțiunile sunt adesea concepute pentru a părea incidente izolate, fără legătură între ele, astfel încât autoritățile să reacționeze la fiecare episod individual fără a surprinde strategia unei campanii mai amplii.
În ceea ce privește spațiul cibernetic, raportul ENISA din 2026, citat de EPRS, analizează incidente din anul 2025, indicând faptul că administrația publică a reprezentat 31,8% din evenimentele înregistrate. În acest sector predomină atacurile de tip DDoS, care urmăresc supraîncărcarea și indisponibilizarea serviciilor online. Deși impactul raportat a fost adesea limitat la perturbări temporare ale site-urilor publice, utilizarea tehnologiilor similare de către infractori sau actori asociați unor state complică procesul de identificare a responsabilității.
Pentru combaterea acestor riscuri, foaia de parcurs europeană prevede dezvoltarea Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, EDDI, cu o capacitate inițială până la sfârșitul lui 2026. Funcționarea deplină a acestui sistem este anticipată pentru sfârșitul lui 2027, însă aceste repere reprezintă obiective de implementare, nu o confirmare a operaționalizării actuale. Răspunsul operațional rămâne în principal în responsabilitatea statelor membre, în timp ce Uniunea Europeană oferă sprijin prin coordonare, instrumente diplomatice și sancțiuni.
Contextul securității europene este marcat de o preocupare crescută pentru protecția frontierelor și a infrastructurilor critice. În cadrul acestui efort de apărare, protecția spațiului european include și gestionarea presiunii exercitate asupra frontierelor, care poate fi combinată cu manipularea informațiilor. Această abordare integrată vizează prevenirea situațiilor în care atacurile informatice și operațiunile informaționale sunt folosite simultan pentru a amplifica tensiunile politice și incertitudinea în societate.