Ambele unități de producție ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite neplanificat luni seară, afectând capacitatea energetică a țării. Incidentul a fost cauzat de o combinație de probleme tehnice la prima unitate și de factori naturali care au afectat funcționarea celei de-a doua reactoare. În urma acestor evenimente, niciun reactor nu a mai funcționat în momentul raportării situației de către operatorul de sistem.
Primul incident a vizat Reactorul 1, la care s-a produs o defecțiune tehnică specifică sistemului de control al vidului, localizată la condensatorul turbinei. Această eroare funcțională a forțat oprirea unității, în ciuda faptului că aceasta fusese pusă în funcțiune în cursul weekendului. Nuclearelectrica a emis un comunicat prin care a subliniat că, în urma acestor probleme, siguranța nucleară a rămâns neafectată.
În ceea ce privește Reactorul 2, oprirea a avut un caracter accidental, fiind direct legată de scăderea nivelului de apă al Dunării. Această evoluție hidrologică a impus suspendarea activității unității, într-un context în care debitul fluviului a scăzut din nou. Planurile de reluare a producției de energie pentru cel de-al doilea reactor erau programate pentru marți, după ce prima unitate fusese deja reactivată anterior.
Situația este critică pentru sistemul energetic național, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate totală de aproximativ 1.400 de megawați. Această capacitate este esențială pentru stabilitatea rețelei, asigurând în jur de 20% din consumul de energie în perioadele de vârf. În absența producției nucleare, sistemul energetic a trebuit să se bazeze pe importuri, pe producția hidroelectrică și pe resursele eoliene disponibile.
Impactul financiar al acestor întreruperi este semnificativ, având în vedere că centrala a oprit ambele reactoare timp de trei luni din cauza debitului scăzut al Dunării. Această perioadă de inactivitate a generat pierderi estimate la aproximativ un miliard de lei. Anterior, Reactorul 1 fusese oprit la finalul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost suspendată pe 13 august, tot din cauza nivelului scăzut al apei.
Evoluția acestor incidente reflectă vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața condițiilor climatice extreme care afectează debitul Dunării. Oprirea reactoarelor de la Cernavodă, care a avut loc și în alte momente recente, pune sub semnul întrebării stabilitatea furnizării de energie în perioadele de vârf. Dependența de importuri și de alte surse de energie devine mai pronunțată atunci când producția nucleară este indisponibilă.