Un proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului României propune instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei. Propunerea legislativă introduce un mecanism prin care statul ar putea avea prioritate la cumpărarea unor participații și active declarate de interes strategic. Această măsură ar putea schimba radical dinamica pieței de fuziuni și achiziții, transformând statul dintr-un simplu observator într-un potențial cumpărător de active.
În prezent, statul utilizează mecanismul de examinare a investițiilor străine directe (FDI), care îi permite să analizeze, să condiționeze sau să blocheze anumite tranzacții. Noul proiect extinde acest rol, oferind statului dreptul de preempțiune la cumpărarea activelor la același preț și în aceleași condiții ca oferta fermă primită de vânzător. Inițiatorii justifică această schimbare prin necesitatea de a proteja capacitățile industriale și economice esențiale, în special în situațiile în care operatori importanți se confruntă cu dificultăți financiare sau insolvență.
Spectrul de sectoare vizate este extrem de larg, incluzând industria de apărare, energia, industria prelucrătoare, IT&C, sectorul farmaceutic, industria extractivă, aeronautică și infrastructura de transport. Pentru a fi declarat strategic, un activ trebuie să demonstreze că întreruperea activității ar afecta securitatea economică, energetică sau alimentară a țării. Criteriile includ, de exemplu, deținerea a minim 10% din producția națională într-un sector, prezența a peste 5.000 de angajați sau active evaluate la peste 100 milioane de euro.
Procedura de exercitare a preempțiunii ar putea prelungi semnificativ calendarul tranzacțiilor, procesul de analiză și decizie putând dura până la șase luni. În această perioadă, vânzătorul este blocat și nu poate finaliza tranzacția cu un terț. De asemenea, există incertitudini privind aplicarea regulii de preț în tranzacții complexe care implică mecanisme precum rollover-ul vânzătorului, plata în acțiuni sau clauze de earn-out. Orice înstrăinare realizată cu încălcarea acestei proceduri ar fi sancționată cu nulitatea absolută.
Din perspectiva investitorilor, posibilitatea intervenției statului introduce un element de risc care poate influența evaluările și ofertele de preț. Proiectul nu exclude ca un activ să fie calificat drept strategic chiar în timpul unei tranzacții deja desfășurate, iar statutul nu se pierde automat dacă dispar condițiile inițiale. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea, solicitând însă clarificarea unor dispoziții pentru a echilibra restricțiile cu libertatea economică, în timp ce Consiliul Fiscal a semnalat lipsa unei evaluări bugetare a costurilor.
Această inițiativă de protejare a activelor naționale se aliniază cu o tendință observată la nivel european, unde statele caută instrumente de securitate economică. Totuși, aplicarea acestor reguli trebuie să respecte principiile de proporționalitate și necesitate, evitând restricțiile care să facă investițiile mai puțin atractive. Proiectul se află în procedură de urgență la Senat, având un termen de adoptare tacită setat pentru data de 27 noiembrie 2026, Camera Deputaților fiind camera decizională.