Sorin Grindeanu a propus mutarea reformei administrației în centrul agendei politice, o mișcare care ar putea schimba echilibrul dintre partidele de guvernare. Această inițiativă vizează reorganizarea teritorială și implică asumarea răspunderii Guvernului, punându-l pe Ilie Bolojan într-o poziție dificilă. Proiectul este văzut ca o încercare de a demonstra reduceri concrete ale costurilor administrației publice, într-un context în care astfel de reforme au fost blocate istoric de partidele principale.
Politologul Alexandru Coita consideră că această mișcare este abilă, deoarece poate arăta cetățenilor acțiuni concrete pentru crearea unui stat mai funcțional. Totuși, reforma este problematică pentru rețelele de partid din teritoriu, în special pentru PSD și PNL. Alexandru Coita a subliniat că PSD pare dispusă să își asume costurile politice, bazându-se pe faptul că influența primarilor la nivel național a scăzut în ultimele alegeri, ceea ce ar putea atenua impactul asupra voturilor pentru Parlament.
Din perspectivă economică, analistul Adrian Negrescu avertizează că, deși agențiile de rating vor aprecia această ajustare structurală, beneficiile bugetare nu vor fi imediate. Comasarea voluntară a comunelor nu va genera economii masive în anul 2027, ci impactul real va fi vizibil între anii 2028 și 2030. Adrian Negrescu a menționat că un buget pentru 2027 bazat pe economii din reforme neadoptate poate părea nesigur, reforma fiind necesară doar ca un pilon dintr-un pachet mai larg de ajustări.
Reacția PNL a fost una critică, liderul senatorilor Daniel Fenechiu menționând că partidele au cerut deja formarea unei comisii parlamentare de 23 sau 27 de membri pentru a propune un proiect. Daniel Fenechiu a subliniat că, deși ideea este pozitivă, reforma trebuie discutată cu administrația și cu societatea, având nevoie de un draft acceptat politic și social. Acesta a remarcat ironic faptul că Sorin Grindeanu trebuie să explice primarilor modul în care Guvernul dorește să îi desființeze.
Pe de altă parte, UDMR s-a opus ferm utilizării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect, numind-o antidemocratică. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a argumentat că reorganizarea nu trebuie să afecteze ponderea etnică a comunităților minoritare și trebuie să respecte tratatele internaționale. Csoma Botond a recunoscut necesitatea unor modificări ale sistemului administrativ stabilit în 1968, dar a cerut ca argumentele comunității maghiare să fie luate în considerare în procesul de reformă.
Contextul financiar al acestui proiect este marcat de presiunea exercitată asupra deficitului bugetar, o problemă care complică planurile Guvernului. Deși reforma administrativă este o soluție structurală importantă, stabilitatea bugetară pentru perioada următoare depinde de capacitatea statului de a implementa ajustări care să fie credibile pentru piețele financiare și agențiile de rating, într-un moment în care evitarea unor noi taxe rămâne o prioritate politică majoră.