Ministrul Educației, Sorin Costreie, a oferit o evaluare critică asupra modului în care președintele Nicușor Dan gestionează procesul decizional. Într-o intervenție realizată la Digi24 duminică, fostul consilier prezidențial a punctat principalele deficiențe observate în activitatea șefului statului. Analiza sa se concentrează pe viteza de reacție și pe durata excesivă a deliberărilor necesare pentru luarea unor hotărâri oficiale.
Sorin Costreie a declarat că principalul defect al președintelui Nicușor Dan este faptul că acesta „este uneori prea încet în anumite reacții și zăbovește prea mult asupra anumitor decizii”. Această observație reflectă o discrepanță de ritm între președinte și restul echipei sale sau a celor care colaborează cu instituția prezidențială. Ministrul a subliniat că această abordare poate părea neobișnuită pentru cei care funcționează într-un alt cadru de lucru.
În cadrul explicațiilor sale, ministrul a menționat că persoanele care au fost instruite sau care funcționează după alte metode de lucru posedă un tempo diferit. Sorin Costreie a precizat că, odată cu cunoașterea mai profundă a președintelui, devine mai clară motivarea din spatele acestor procese de gândire. Totuși, din perspectiva celor care îl observă de exterior, acest ritm de lucru rămâne o caracteristică distinctivă a președintelui.
Contextul recent al deciziilor prezidențiale oferă exemple concrete pentru acest stil de gestionare a situațiilor politice. După ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a avut succes, președintele Nicușor Dan a parcurs o etapă de nominalizări fragmentate. El a desemnat inițial pe Eugen Tomac și pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă a amânat restul nominalizărilor pentru o perioadă lungă, până la alegerea lui Siegfried Mureșan și Luca Niculescu.
Această perioadă de așteptare, care a acoperit restul verii, ilustrează procesul de analiză prelungit menționat de ministru. Deciziile de numire a premierilor și a restului membrilor necesari pentru formarea unui guvern au fost marcate de aceste intervale de pauză. Această metodă de lucru a fost observată direct în perioada de tranziție politică imediat după căderea guvernului anterior.
Evoluția politică recentă a fost marcată de schimbări de la nivelul executivului, inclusiv prin căderea Guvernului Bolojan. Aceste procese de reformă și de restructurare a puterii politice au pus sub semnul întrebării viteza de reacție a instituțiilor statului. Deciziile luate în urma moțiunilor de cenzură și procesul de formare a noilor guverne rămân puncte critice în analiza stabilității politice a țării.